1922 Calea Victoriei 2
Clădire emblematică pentru Bucureștiul modern, rațional, care depășea stadiul de oraș mai mult întins decât dens, acest imobil de locuințe este printre primele din București. Suprafața întinsă pe care o ocupă, numărul mare de niveluri pentru acea perioadă și pentru această zonă, sunt echilibrate prin arhitectura eclectică care ușurează vizual fațada. Glorieta de deasupra se suprapune pe cer și contribuie la efectul de ușurare a fațadei, aerisind volumul. Fațada concavă începea să contureze perimetrul a ceea ce trebuia să devină Piața Senatului, perimetru continuat patru ani mai târziu de Petre ANTONESCU (1873-1965) cu Palatul Societății Agricola Foncieră (Splaiul Independenței 1) și, decenii mai târziu, de clădirea proiectată de Constantin MOȘINSCHI (1900-1987) (Calea Victoriei 1-5). Glorieta care încoronează fațada își va găsi ecoul în fațada desenată de Petre ANTONESCU și, din păcate, în anii ’80, în proiectele controlate de Nicolae CEAUȘESCU pentru cartierul Centrul Civic.Din păcate, în prezent porțiuni uriașe din fațadele acestei clădiri, dar și a celei proiectate de Petre ANTONESCU, sunt acoperite de reclame banner. Găsim nepotrivit, nedemn și rușinos acest tip de tratament.
Iconic for a modern, rational Bucharest that was outgrowing the stage of a rather spread out than dense city, this apartment building is among the first of its kind in Bucharest. The large area that it occupies, the high number of floors for that time and this area, are all balanced by the eclectic architecture that visually lightens the façade. The gloriette above overlaps the sky and contributes to the effect of lightening the façade, making the volume itself lighter. The concave facade was starting to outline what would have become the Senate Plazza, outline carried out four years later by Petre ANTONESCU (1873-1965) with Palatul Societății Agricola Foncieră (Splaiul Independenței 1) and, decades later, by the building designed by Constantin MOȘINSCHI (1900-1987) (Calea Victoriei 1-5). The gloriette that crowns the façade would echo through the façade drawn by Petre ANTONESCU, and, unfortunately, during the 80’s through the designs for Centrul Civic overseen by Nicolae CEAUȘESCU.
Unfortunately large areas of the façades of this building and the one designed by Petre ANTONESCU are covered by banner commercials. We find this kind of treatment unsuitable, unworthy and shameful.
1912 Calea Victoriei 9
Primul imobil de mari dimensiuni semnat de arhitectul Paul SMĂRĂNDESCU s-a întâmplat să fie amplasat foarte aproape de centrul capitalei, în cartierul bancar. Poziționat vis-a-vis de clădiri emblematice ale Bucureștiului, ca Palatul CEC (1896-1900, arhitect Paul GOTTEREAU) și Palatul Poștelor, actualmente Muzeul Național de Istorie al României (1894-1900, arhitect Alexandru SĂVULESCU), imobilul de circa 5500 de metri pătrați desfășurați proiectat de SMĂRĂNDESCU perpetuează o arhitectură de foarte bună calitate.
Imobilul eclectic, dezvoltat pe trei registre, are colțul marcat de un volum acoperit cu cupolă poligonală. Acest volum de colț este orientat spre piațeta din fața Palatului CEC, continuat de strada Stavropoleos. Acest gest urbanistic, susținut de partea cealaltă a Palatului CEC de Hotelul Francez, definea această piațetă ca pe un spațiu coerent și închegat. Astăzi, în locul Hotelului Francez, se află imobilul cu 18 etaje Bucharest Financial Plaza.
Pilaștrii angajați cu capiteluri stilizate alternați cu ancadramentele înalte de trei niveluri echilibrează compoziția altfel preponderent orizontală.
The first large building signed by architect Paul SMĂRĂNDESCU happened to be very close to the capital downtown, within the banking district. Set across the street from iconic buildings of Bucharest, like Palatul CEC (1896-1900, architect Paul GOTTEREAU) and Palatul Poștelor, nowadays Muzeul Național de Istorie al României (1894-1900, architect Alexandru SĂVULESCU), the 5500 square meter building designed by SMĂRĂNDESCU continues a very high quality architecture.
The eclectic building, developed over three registries has a corner volume with a polygonal dome. This corner volume faces the square front of the CEC Building, continued by Strada Stavropoleos. This urban planning gesture, sustained symmetrically by Hotelul Francez, defined this square as a coherent space. Today a 19 stories building, Bucharest Financial Plaza, stands where Hotelul Frances once stood. Attached pilasters with stylized capitals alternated with three levels-high window frames balance the otherwise horizontal composition.
03. Fațada pentru Palatul Societatea Imobiliara Facade
1913 Calea Victoriei 48-50
Societatea Imobiliara a dezvoltat la sfârșitul primei decade a secolului 20 pasajul care face legătura dintre Calea Victoriei și Strada Academiei, proiect început cu arhitecții Eracle LĂZĂRESCU (1868-1937) și Arghir CULINA (1883-1972). În 1913 dezvoltatorul solicită proiectarea fațadei dinspre Calea Victoriei lui Paul SMĂRĂNDESCU. Propunerea acestuia este o fațadă eclectică, cu registrul parterului și al mezaninului puternic vitrat, dedicat spațiilor comerciale. Registrul median, bordat de bovindouri masive este dominat de uși vitrate de dimensiuni mari, către balcoane și balcoane franțuzești. Intrarea în pasaj este subliniată de același tip de bovindou, înalt cât patru niveluri, puternic vitrat și încununat de un acoperiș mansardat.
Acoperișul este ornat cu lucarne cu ancadramente baroce, oferind o imagine vibrantă, proiectată pe cerul din spate.
Proiectul a fost pus în operă sub antrepriza ilustrului inginer Tiberiu EREMIE (1875-1937) în 1913.
Societatea Imobiliara developed during the later years of the first decade of the 20th Century the passage that connects Calea Victoriei to Strada Academiei, a project initiated by architects Eracle LĂZĂRESCU (1868-1937) and Arghir CULINA (1883-1972). In 1913 the developer commissions to Paul SMĂRĂNDESCU the design of the façade along Calea Victoriei. His design is an eclectic façade, with the ground floor and mezzanine registry heavily glazed, dedicated to the commercial area. The middle registry, flanked by massive bow windows is dominated by large French doors towards French balconies. The entrance in the passage is emphasized by the same kind of bow window, four-stories-high, heavily glazed and with a mansard roof.
The roof is decorated with dormers with baroque window frames, generating a vibrating image against the sky.
This project was contracted in 1913 by brilliant engineer Tiberiu EREMIE (1875-1937).
04. Palatul Oficiul de vânzare al fabricii de hârtie Building
1923-24 Strada Matei Millo 7
Cele două aripi ale clădirii se racordează prin intermediul unui volum de colț. Acesta este clar evidențiat față de restul clădirii, nu prin înălțime, ci prin detașarea de planul fațadelor, prin amplasarea accesului în această travee și prin realizarea unei arcade înalte de două niveluri, dezvoltată pe toată înălțimea registrului median.
Vocabularul clasicizant Ludovic XIV al primelor două registre ne ridică semne de întrebare dacă ultimul registru și mansarda sunt rezultatele unei supraînălțări ulterioare, care ar fi înlocuit o mansardă mai lucrată, cu lucarne mai atent detaliate.
Pe lotul de vis-a-vis aceeași instituție a ridicat două corpuri de clădire din trei proiectate de Paul SMĂRĂNDESCU, la adresa Strada Matei Millo 10. Unul dintre aceste corpuri a fost și supraînălțat. În prezent acestea nu mai există, fiind probabil demolate ulterior bombardamentelor din 1944.
The two wings of the building connect through a corner volume. This volume is clearly distinguished from the rest of the building, not through height, but by detachment from the façades, by placing the entrance within this façade bay, and by creating a two-level arch developed throughout the entire height of the middle registry.
The classical Louis XIV vocabulary of the first two registries raises question marks regarding the last registry and the mansard and if they are the result of a ulterior modification, that would have substituted mansard with more carefully detailed dormers.
On the plot of land across the street the same company built two other buildings out of a total of three others also designed by Paul SMĂRĂNDESCU, at Strada Matei Millo 10. One of these wings even received an additional floor. Nowadays these are no longer standing, as they were probably demolished after the 1944 bombings.
05. Imobilul Letea Building
1937-38 Strada Matei Millo 12
Aceasta este cea mai recentă clădire semnată de arhitectul Paul SMĂRĂNDESCU în București.
Clădire Modernistă, cu parapeți metalici de influență Art Deco, acest imobil se face remarcat prin puternica orizontală care demarchează parterul comercial (Oficiul Poștal 1) de registrul superior, rezidențial. Această orizontală, materializată prin parapetul balcoanelor și ferestrelor etajului întâi, îndeplinea și rolul de copertină, intradosul acesteia fiind iluminat. Astăzi, delăsarea și neîngrijirea duc la dispariția acestor detalii, lăsându-ne să sperăm că poate niște timpuri mai bune sau măcar niște Bucureșteni mai recunoscători să readucă fațada la strălucirea din interbelic.
În stânga intrării, lângă numele arhitectului stă cel al constructorului (probabil și proiectantul de rezistență al proiectului), inginerul Emil PRAGER (1888-1985).
This is the most recent building signed by Paul SMĂRĂNDESCU in Bucharest.
A Modernist building, with Art Deco influenced metal parapets, this building stands out through the powerful horizontal that separates the commercial ground floor (1st Postal Office from the upper, residential registry). This horizontal line, materialized through the first floor window and balcony parapet, was also an entrance canopy, with a lit underside. Nowadays neglect and carelessness lead to the disappearance of these details, leaving us hoping that better times or at least more grateful citizens would bring back the between war glow.
To the left of the entrance, next to the architects name is engraved the name of the contractor (probably also the designing structural engineer), engineer Emil PRAGER (1888-1985).
06. Palatul Ziarul Universul Building
1926-30 Strada Brezoianu 23-25
Jurnalistul Stelian POPESCU, căruia Paul SMĂRĂNDESCU îi construise reședința în 1910, ajuns director al Ziarului Universul, îi solicită serviciile arhitectului pentru proiectarea unui nou sediu pe Strada Brezoianu, lângă sediul existent. Deși se pot regăsi elemente încă influențate de Neoromânesc, plastica generală a fațadei este tributară imaginii de zgârie-nori. Fațada este dominată de turnul din axul Străzii Constantin Mille, turn compus din zece niveluri, dintre care două în volumul acoperișului. Elansarea turnului este accentuată de așezarea în axul străzii Mille și de ancadramentul de șase niveluri al ferestrelor etajelor 1-6. Construcția a fost realizată antrepriza inginer N. BRĂTESCU.
Editura Universul tipărea în 1942 monografia arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU, conținând planșe, fotografii și date importante din portofoliul de arhitectură, urbanism și mobilier.
Journalist Stelian POPESCU, whose home Paul SMĂRĂNDESCU had designed in 1910, having had become the manager of Ziarul Universul, commissions the architect the design of a new headquarter on Strada Brezoianu, next to the existing one. Although one can still spot elements influenced by the Neoromanian style, the general esthetics of the façade is influenced by the sky-scraper look. The façade is dominated by the tower set up in the axis of Strada Constantin Mille, tower composed out of ten stories, two of which set up within the volume of the roof. The upward direction of the tower is accentuated by the axis of the street and by the six-level-high window frame for the windows of the 1st through 6th floors. The building was contracted by engineer N. BRĂTESCU.
Editura Universul would print in 1942 Paul SMĂRĂNDESCU’s portfolio, containing drawings, photographs and important data from the architecture, urban planning and furniture design repertory.
07. Vila Grigore Urlățianu Villa
1909 Strada George Enescu 3
Printre primele lucrări ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU și, totodată, cea mai veche clădire proiectată de acesta păstrată în forma originală, vila din Strada George Enescu 3, fostă Alexandru Lahovary, face parte dintr-un front continuu, materializat de-a lungul primei jumătăți a secolului 20. Fațada este un exercițiu de compoziție clasicizantă, rezolvând într-o manieră curată și coerentă dispunerea spațiilor comerciale de la parter și a celor două apartamente de deasupra.
Fațada vilei avocatului URLĂȚIANU este compusă din trei registre orizontale: cel inferior, care delimitează spațiile comerciale, cel median, rezervat apartamentelor și cel al frizei nedecorate. În proiectul inițial friza era ornată cu motive florale, dar acestea probabil că nu au fost executate. Acest registru se face însă ușor remarcat, datorită cornișei puternice, așa cum începutul registrului median este marcat de un balcon pe toată lungimea fațadei.
Ancadramentele și consolele cu ghirlande, precum și străpungerea frizei cu ferestrele etajului al doilea, sunt elemente de vocabular deprinse de la școala Beaux Arts din Paris. Feroneria epurată este și ea parte a unei estetici Ludovic XIV, stil atât de practicat în cadrul școlii mai sus menționate.
Among the first works by architect Paul SMĂRĂNDESCU and also the oldest of his designs that kept its’ original form, the villa on Strada George Enescu 3, former Alexandru Lahovary, is part of continuous building front that took shape over the first half of the 20th Century. The façade is an exercise of classical composition, solving the disposition of the commercial ground floor and of the two apartments upstairs in a clean and coherent manner.
The façade of the villa that belonged to attorney URLĂȚIANU is composed of three horizontal registries: the lower one, marking the commercial area, the one in the middle, showing the apartments and the unadorned frieze registry. The initial design featured floral motifs decorating the frieze, but these were probably never executed. This registry catches the eye quite easily though, due to the powerful cornice, just as the beginning of the middle registry is emphasized by a balcony that spreads across the façade.
The window frames and the balcony supports decorated with garlands, as well as the piercing of the frieze by the second floor windows, are part of the Paris Beaux Arts vocabulary. The stripped iron-work is also part of a Louis XIV esthetics, a very popular style within the above mentioned school.
08. Vila Nicu Voinescu Villa
1911-12 Strada Transilvaniei 8
Deși bovindoul a suferit modificări în zona mansardei (probabil în urma unui cutremur care a afectat zidăria de la acest nivel) acest imobil se înscrie vădit în linia personală de Neoromânesc dezvoltată de Paul SMĂRĂNDESCU. Similară în vocabular cu vilele create pentru Stelian POPESCU, Dim. NEAGU și alții, imobilul se impune tocmai prin prezența acestui bovindou care era înainte mai înalt și împodobit cu o friză cu motive florale. Lipsește de asemenea friza din două rânduri de dinți de fierăstrău care încununa fațada din dreapta bovindoului. Este fascinant că în ciuda acestor pierderi, clădirea își păstrează prestanța și linia specifică lui Paul SMĂRĂNDESCU. Această vilă a fost construită de antrepriza Emil PETERNELLI, contra sumei de 50.000 de lei.
Paul SMĂRĂNDESCU reia elemente din acest imobil și 11 ani mai târziu, la imobilul Corneliu Botez de pe Strada Corneliu Botez 8. Din păcate, finisajele acestui din urmă imobil nu se găsesc într-o stare atât de bună ca în cazul celui din Strada Transilvaniei.
Although the bow window underwent modifications in the roof area (probably due to earthquake damage to the masonry) this building obviously belongs to the personal Neoromanian line developed by Pau SMĂRĂNDESCU. Similar in vocabulary to the villas created for Stelian POPESCU, Dim. NEAGU and others, this building imposes itself exactly through the presence of this bow window, which was originally taller and was adorned with a floral motif frieze. Also missing is the frieze composed of two rows of ‘saw teeth’ that used to crown the façade to the right of the bow window. It is fascinating that, despite these losses, the building maintains its prestige and the typical line of Paul SMĂRĂNDESCU’s work. This villa was contracted by engineer Emil PETERNELLI for 50.000lei.
Paul SMĂRĂNDESCU reuses elements from this building even eleven yers later, on the Corenliu Botez building, on Strada Corneliu Botez 8. Unfortunately The finishing of this latter building is not as well preserved or restored as in the case of the villa in Strada Transilvaniei.
09. Vila Al. Grigorescu Villa
1926 Strada Sfinții Voievozi 30-32
Acestă vilă constituie una dintre ultimele pledoarii Neoromânești ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU. Aici, ca într-un deznodământ al unui stil, al unei povești naționale, reîntâlnim toate elementele de sintaxă ale arhitectului: bovindouri, copertine de lemn, grupuri de câte trei ferestre cu un singur ancadrament, balcoane cu parapeți cu ornamente din funie înnodată, coloane, traforuri, friză cu motive geometrice și altele.
Povestea Neoromânească se apropie de final, iar Paul SMĂRĂNDESCU simte acest lucru. Alte lucrări din același an au ornamente epurate, stilizate, nu mai au ferestre în arcadă, încep să se racordeze la stilurile care se dezvoltă în Occident. Această vilă rămâne un recital Neoromânesc virtuos.
This villa is one of the architects’ last Neoromanian defense speeches. Here, as in a denouement of a style, of a national story, we find again all of the syntax elements the architect uses: bow windows, wooden canopies, triple window frames, parapets with knot ornaments, columns, perforated stone and woodwork, a frieze with geometrical motifs and others.
The Neoromanian story is nearing its end, and Paul SMĂRĂNDESCU can feel this. Other buildings designed in the same year have cleansed, stylized ornaments, they don’t have any more arched windows, they begin to tune into the styles developed in the west. This villa remains a virtuous Neoromanian recital.
10. Spitalul Filantropia
1920’ Bulevardul Ion Mihalache 11
Volum remarcabil prin cele două foișoare, actualmente închise, clădirea spitalului a suferit o serie de modificări care i-au alterat drastic aspectul. Cu excepția registrului inferior nici o fereastră nu mai are ancadramente originale, fapt care probabil a rezultat în urma unor consolidări agresive. Volumul, similar cu cel al Căminului Funcționarilor Ministerului de Interne, realizat în 1926 pe Bulevardul Gării Obor 23, păstrează o mare parte din prestanța clădirii inițiale, în ciuda intervențiilor violente și a epurării fațadelor.
A remarkable volume due to the two covered pavilions, nowadays enclosed, the hospital building has undergone several alterations that have drastically altered its’ image. With the exception of the lower registry, no window has the original window frame anymore, fact probably derived from aggressive structural reinforcements. The volume, similar to the one of Căminul Funcționarilor Ministerului de Interne, built in 1926 at Bulevardul Gării Obor 23, retains a lot of the original prestige of the building, despite the aggressive interventions and the cleansing of the façades.
11. Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu Hospital
1912-13 Strada Ion Mincu 7
Imobil tributar Neoromânescului matur al lui Paul SMĂRĂNDESCU, Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu, actualmente Spitalul Militar de Urgență este una dintre clădirile cele mai impunătoare de pe această stradă veche a Bucureștiului. Friza cu motive florale, amplu dezvoltată, îmbrățișează ancadramentul celor trei ferestre ale bovindoului. Bovindoul în sine apare ca o concluzie a fațadei principale, ferestrele scării urcând încet spre acestea, arătându-l ca final de compoziție ascendentă. Senzația de masivitate a bovindoului este întărită de dedublarea consolelor, lăsând impresia că o greutate mare descarcă prin cele două elemente atent lucrate.
Un alt element care atrage atenția este poarta triplă integrată în desenul de fațadă. Poarta pentru acces auto este împodobită cu propriul ei acoperiș, așezat peste un arc trilobat.
Imobilul a fost finalizat în 1913 de antrepriza I. CSUR și a costat aproximativ 1.000.000 de lei.
A building belonging to the mature Neoromanian style developed by Paul SMĂRĂNDESCU, Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu, nowadays Spitalul Militar de Urgență is one of the most imposing buildings on this old Bucharest street. The ample floral motif frieze, embraces the triple window frame on the bow window. The bow window itself stands out as a conclusion of the main façade, seeing how the stair case windows climb towards it, pointing it out as the end of an ascending composition. The massive feel of the bow window is strengthened by the doubling of the cantilever supports, implying that a very large weight is unloaded through the carefully detailed elements.
Another element that catches the eye is the triple gate, integrated into the design of the façade. The vehicle gate has its’ own roof, on top of a trefoil arch
The building was finished in 1913 under contractor I. CSUR for approximately 1.000.000lei.
12. Vila Theodor Marinescu Villa
1923 Șoseaua Kiseleff 27
Abordare tipică pentru Neoromânescul lui Paul SMĂRĂNDESCU, vila Theodor Marinescu face apel la același bovindou masiv cu console puternice, de data aceasta duble și la aceeași friză cu motive florale, care echilibrează personalitate altfel sobră a imobilului.
Ancadramentele simple, cioplite „curat”, în mâner de coș la parter și rectangulare la etaj, realizate pentru ferestre de mari dimensiuni contrazic întrucâtva masivitatea generală a fațadelor. Nelipsitele copertine de lemn se regăsesc și aici, cu aceeleași delicatețe și, totodată, masivitate caracteristice Neoromânescului lui Paul SMĂRĂNDESCU.
Imobilul poate fi admirat de pe trei părți, două fațade fiind aliniate la străzile perpendiculare pe Șoseaua Kiseleff.
A typical approach for Paul SMĂRĂNDESCU’s Neoromanian style, the Theodor Marinescu Villa uses the same massive bow window with powerful supports, double supports in this case, and the same floral motif frieze, which balances the otherwise sober look of the building.
The simple window frames, ‘cleanly’ cut, shaped in basket handle arches for the ground floor and rectangular for the upper floor, and fitted for large windows slightly contradict the overall heaviness of the façades. The ever-present wooden canopies can be seen here as well, with the same tenderness and, at the same time, massiveness, typical for Paul SMĂRĂNDESCU’s Neoromanian style.
The building can be seen from three different sides, as two of the façades are aligned to the streets perpendicular on Șoseaua Kiseleff.
13. Vila inginer Arnold Peter Villa
1927 Bulevardul Aviatorilor 50
Volumele elansate ale acestei vile se compun legate de friza cu motive florale și profilaturi epurate, modelate după ancadramentele ferestrelor etajului. Ancadramente simple și curate pentru ferestrele rectangulare ale etajului, și unele chiar mai subtile pentru ferestrele cu arc în mâner de coș ale parterului dau tonul unui Neoromânesc târziu și foarte fin. Acestea sunt printre ultimele tușe Neoromânești ale arhitectului.
Vila Arnold Peter a fost ridicată în anul 1927 de antrepriza L. și C. SCHINDL.
The upward volumes of this villa are tied together by the floral motif and cleansed profiles frieze, modeled between the window frames of the upper floor. The simple and clean window frames for the rectangular windows of the upper floor and the even more subtle ones for the basket handle arched windows of the ground floor set the mood for a late and very refined Neoromanian style. These are among the last of the architects’ Neoromanian brush strokes.
The Arnold Peter Villa was contracted by L. and C. SCHINDL in 1927.
14. Vila Maria Arion Villa
1923 Bulevardul Aviatorilor 32
Singura clădire din repertoriul Bucureștean al arhitectului care face apel la o sintaxă rustică, vila Maria Arion amintește mai curând de vilele de la Sinaia sau de moșiile din provincie decât de locuințele urbane cu care a împodobit Bucureștiul.
Jocul de acoperișuri repezi, împreună cu soclul din piatră de râu sunt principalele elemente care generează această imagine rustică, romantică. Contribuie de asemenea și ferestrele cu ochiuri mici, contraforții, elementele de lemn și bovindoul. Relația cu solul este studiată, ieșirea spre curte realizându-se printr-un aparat de pachete de trepte și terase.
Atmosfera romantică a vilei este susținută de o vegetație bogată, astăzi scăpată de sub control, dar potrivită imaginii rustice.
The only building within the architects’ Bucharest repertory to make use of a rustic syntax, Maria Arion Villa is more likely reminiscent of the villas in Sinaia or the countryside manors than of the urban villas that he scattered all over Bucharest.
The play of steep roofs, together with the rocky base are the main elements that generate this rustic, romantic image. The small window panes of the french windows also pitch in, as well as the buttresses, the wooden elements and the bow window. The relationship with the soil was also a subject of study, as the path towards the courtyard is filtered by packs of stairs and teraces.
The romantic air of the villa is sustained by a rich vegetation, run out of control, but in accordance with the athmosphere.
15. Vila Romanowski Villa
1927 Strada Roma 37
Exemplu tipic de pentru eleganța creațiilor lui Paul SMĂRĂNDESCU, această vilă care se găsește într-o stare foarte bună ca urmare a unei restaurări inspirate, reunește elemente de sintaxă specifice arhitectului. Dintre acestea, cel mai ușor de recunoscut este friza cu motive florale, modelată după ancadramentele ferstrelor și a logiei din axul intrării.
Aici este remarcabilă intrarea, evidențiată prin foișorul detașat de fațadă, cu o copertină fină și de inspirație tradițională. Logia de la etaj, cu arc trilobat și bordată de coloane Neoromânești întărește axul intrării, contribuind la imaginea elansată a fațadelor. Simetria acestui volum se disipă, nefiind transmisă la restul fațadei.
Vila Romanowski a fost construită în 1927 de antrepriza L. și C. SCHINDL.
A typical example for the elegance of Paul SMĂRĂNDESCU’s creations, this villa, which is in a remarkably good state due to a recent professional restoration, reunites syntax elements that are specific to the architects’ work. Out of these elements, the one easiest to recognize is the floral motif frieze, modeled around the window frames and around the loggia found in the entrance axis.
Here the entrance is remarkable, as it is emphasized by a volume with a loggia, detached from the façade, and by a refined traditional canopy. The loggia upstairs, with a trefoil arch, flanked by Neoromanian columns, strengthens the entrance axis, pitching in to the upward image of the façades. The symmetry of this volume dissipates, as it is not transmitted to the rest of the façade.
Romanowski Villa was built in 1927 by contractors L. and C. SCHINDL.
16. Vila Haralamb Fundățeanu Villa
1913 Aleea Alexandru 7
Volumul simplu cu accente Neoromânești și eclectice al vilei se face foarte puțin simțit din stradă datorită perdelei dense de vegetație. Ancadramentele comune pentru ferestrele de la parter și etaj echilibrează orientarea orizontală a fațadelor, introducând elemenete verticale puternice decorate minuțios, discret.
Friza cu motive florale ‘leagă’ volumele altfel nu foarte vibrate ale vilei, suprapunându-se deseori cu umbra streșinii puternice.
Balconul de la parter de pe fațada dinspre stradă așează toată compoziția acesteia pe sol, fiind în același timp un prilej de decorație elegantă, aplicată ca un trafor pe parapeți.
Imobilul a fost ridicat în anul 1913 de antrepriza Leopold SCHINDL.
The simple volume of this villa, with its’ Neoromanian and eclectic elements, makes for a very subtle presence on the street, due to the dense vegetation curtain. The two level window frames balance the horizontal orientation of the façades, introducing powerful vertical elements decorated in a thorough and discrete manner.
The floral motif frieze ties the otherwise not to vibrated volumes of the villa together, often overlapping the powerful shadow of the overhang.
The ground floor balcony on the street façade sets the entire composition on the ground, serving at the same time as an opportunity for elegant decoration, applied as a fretted parapet.
This villa was erected in 1913 by contractor Leopold SCHINDL.
17. Vila Gheorghe D. Ionescu-Clejani Villa
1914 Strada Gina Patrichi 9
Vilă eclectică cu elemente Neoromânești, acest imobil surprinde prin bogata decorație a registrului superior, ancadramentele unindu-se la partea superioară într-o friză care înconjoară toate fațadele. Împletitura cu motive florale are rolul de a închega întreaga compoziție arhitecturală. Acest gen de decorație este mai des întâlnit la Paul SMĂRĂNDESCU sub forma une frize mai late, care se transformă doar parțial în ancadrament.
Intrarea principală este marcată în volum printr-o travee ieșită în rezalit și un balcon, care ține rol și de copertină. Acest volum nu este însă mai înalt decât celelalte. Un rezalit similar se remarcă și spre stradă, dar mult mai puțin evidențiat ca adâncime, și așezat asimetric.
Limbajul de decorație utilizat pentru etaj se regăsea foarte asemănător în cadrul vilei Maria Fortunatu, înainte de supraînălțare.
Vila Ionescu-Clejani a fost ridicată în 1914 de antrepriza Mihail HARTEL și a costat circa 200.000 de lei.
Eclectic villa with Neoromanian elements, this building surprises through the richness of the decoration of the upper registry, the window frames coming together at the upper part, into a frieze that runs around all the façades. The weaving with floral motifs has the purpose of tying the entire architectural composition together. This type of decoration is more often seen in Paul SMĂRĂNDESCU’s work as a wide frieze, that turns only partially into window frames.
The main entrance is marked within the volume through an outward façade bay and a balcony, acting also as a canopy. This volume, however, is not higher than any of the other volumes. A similar shift in the façade can be seen towards the street, but not as emphasized and asymmetrically positioned.
The decorating language is very similar to the one that used to decorate Maria Fortunatu Villa, before the extension.
Ionescu-Clejani Villa was built in 1914 by contractor Mihail HARTEL for about 200.000lei.
18. Vila Maria Iurașcu Villa
1914 Strada Lascăr Catargiu 23
O interpretare interesantă a Neoromânescului, guvernat de linii de drepte și ornamente geometrice, vila Maria Iurașcu este dificil de admirat, din pricina perdelei de vegetație. Considerăm că acest tip de vocabular epurat constituie o concluzie a căutărilor lui SMĂRĂNDESCU în cadrul stilului național. Atenția la detalii se regăsește pretutindeni: parapeții balcoanelor de la parter, jardinierele de sub ferestere, consolele balcoanelor și ale bovindourilor, friza din dinți de fierăstrău și chiar și saceacul tencuit casetat, care înlocuiește saceacul din lemn care închidea streșinile tradiționale.
Un exercițiu reușit de compoziție de volume, vila este un element discret, dar pozitiv pentru colecția arhitecturală cunoscută sub numele de Bulevardul Lascăr Catargiu, fost Bulevardul Colței.
An interesting interpretation of the Neoromanian style, dominated by straight lines and geometrical ornaments, Maria Iurașcu Villa is hard to admire, due to the curtain of vegetation around it. We appreciate that this type of cleansed vocabulary is a conclusion of SMĂRĂNDESCU’s research within the national style. The attention to details can be seen everywhere: the ground floor balcony parapets, the supports of the balconies and of the bow windows, the frieze made out of saw teeth masonry motifs and even the plastered cassette soffit that replaces the traditional wooden soffit.
A successful exercise in volume composition, the villa is a discrete element that carries a positive load for the architectural collection called Bulevardul Lascăr Catargiu, formerly Bulevardul Colței.
19. Vila Dim. Bălescu Villa
1911 Bulevardul Lascăr Catargiu 8
Bulevardul Colței, nou trasat la acea dată, denumit astăzi pe această porțiune Bulevardul Lascăr Catargiu a fost rapid populat cu vile ale unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. BERINDEY, Petre ANTONESCU, Grigore CERCHEZ, Ernest DONEAUD și alții. Din această listă nu putea să lipsească, desigur, Paul SMĂRĂNDESCU. Astfel, în 1911 proiectează această vilă stil Louis XIV pentru Dim. BĂLESCU. Este remarcabilă fațada principală, simetrică în ciuda alipirii la calcanul din dreapta. Proporțiile studiate și decorațiile fine și elegante contribuie pozitiv la caracterul bulevardului. Volumul central al fațadei, marcat de balcoane și câte trei ferestre cu ancadrament comun atât la nivelul parterului, cât și al etajului, este detașat de restul fațadei, acuzând axul de simetrie. Acest ax se închide la partea superioară cu trei lucarne rotunde practicate într-un volum separat al acoperișului.
Imobilul a fost construit de antrepriza ing. N. BRĂTESCU și a costat aproximativ 120.000 de lei.
Bulevardul Colței, recently drawn at that time, called nowadays on this portion Bulevardul Lascăr Catargiu was quickly occupied by villas for wealthy members of the society, that commissioned some of the best known architects of the time: Ion D. BERINDEY, Petre ANTONESCU, Grigore CERCHEZ, Ernest DONEAUD and others. This list would not have been complete without Paul SMĂRĂNDESCU. Thusly, in 1911 he designs this Louis XIV villa for Dim. BĂLESCU. The main façade stands out, symmetrical despite the blind wall to the right of the façade. The studied proportions and refined and elegant decorations have positive contribution to the character of the avenue. The central volume of the façade, marked by balconies and triple window frames both for the ground floor and for the upper floor, is detached from the rest of the façade, emphasizing the symmetry axis. This axis closes on the upper side with three round dormers that run through a separate volume of the roof.
The villa was built by contracting engineer N. BRĂTESCU for approximately 120.000lei.
20. Vila Mihail Sc. Pherekyde Villa
1912-13 Strada Nicolae Iorga 34
În 1912 un fost ministru de Afaceri de Externe și de Afaceri de Interne, Mihail Sc. PHEREKYDE (1842-1926) îi solicită lui Paul SMĂRĂNDESCU proiectarea unei vile pe actuala stradă Nicolae Iorga, la numărul 34. Realizată în stil Louis XIV, vila este impozantă prin statură și prin fațada simetrică și rafinată prin friza decorată cu motive florale și blazoane.
Reședința se remarcă prin detașarea foarte pronunțată a volumului care găzduiește accesul și scara principală. Remarcabile sunt și fereastra amplă către scară, colonadele dorice de pe fațadele laterale și lucarna din axul de simetrie al fațadei principale. Această lucarnă diferă însă față de cea din proiect: în proiectul original lucarna era eliptică și dezvoltată pe orizontală, iar cea executată este verticală și cu arc în plincintru. Rezultatul schimbării lucarnei este acuzarea axei verticale. Multă vreme în această clădire a funcționat ambasada Canadei.
Vila a fost construită de antrepriza Mihail HARTEL pe parcursul anilor 1912-13 contra sumei de 250.000 de lei.
In 1912 a former minister of the Exterior and the Interior, Mihail Sc. PHEREKYDE (1842-1926) commissions Paul SMĂRĂNDESCU to design a villa at the present-day address Strada Nicolae Iorga 34. Designed within the Louis XIV lines, the villa is imposing through stature and through the symmetrical façade, a façade refined by a frieze decorated with floral motifs and shields.
The villa stands out due to the pronounced differentiation of the volume that houses the main access and staircase. Just as remarkable are the ample staircase window, the Doric colonnades along the side façades and the dormer placed in the axis of the main façade. This dormer is however different from the one designed: in the original project, the dormer was a horizontal ellipse, while the one built has a vertical round-arched window. The direct result of changing the dormer is the emphasis of the vertical axis. For a long time this building served as the Canadian Embassy.
This villa was built by contractor Mihail HARTEL during 1912-13 for 250.000lei.
21. Vila Petre Atanasovici Villa
1914 Strada General Christian Tell 24
Silueta îngustă și înaltă a imobilului de la numărul 24 de pe strada General Christian Tell articulează într-un limbaj eclectic elemente simple, elegante și linii clare, lipsite de orice fel de ezitare. Elementul care atrage privirea din stradă este bovindoul de la etaj, aferent dormitorului principal. Consolele bovindoului, atipice pentru opera arhitectului, sunt minuțios ornate de la chenarele pandantive până la guttae de la partea lor inferioară.
Friza care leagă volumele diferite este întreruptă de ancadramentele ferestrelor de la etaj, generând iluzia distanțării mai pronunțată a acestora de planul fațadei.
Starea actuală, probabil datorată unei resaurări abile, îngăduie trecătorilor să admire o locuință de eclectică de început de secol 20 după cum ar fi experimentat-o și oamenii din acea perioadă.
Vila a fost construită în 1913 de antrepriza Giovanni PASCOLO și a costat circa 100.000 de lei.
The narrow and tall silhouette of the building at number 24 on Strada General Christian Tell articulates simple, elegant elements and clear, unhesitant lines, within an eclectic language. The element that stands out is the upper floor main bedroom bow window. The supports of the bow window, atypical for the architects’ work, are carefully detailed with elements from pendant triangle frames to the guttae on the lower extremity.
The frieze that connects the various volumes is interrupted by the upper floor window frames, creating the illusion of a more pronounced detachment of these frames from the façade.
The current state of the villa, probably due to a recent successful restoration, allows passersby to admire a beginning of the century eclectic villa, as the people of that period would have.
The villa was built in 1913 by contractor Giovanni PASCOLO for approximately 100.000lei.
22. Vila Alexandru Cotescu Villa
1911 Strada General Christian Tell 23
Vila Cotescu marchează o maturitate în abordare pentru opera arhitectului: racordul cu terenul, în speță scara pe care se iese în grădină, devine mai sofisticat, iar friza devine un element mult mai prezent, depășind rolul de simplu unificator de volume și devenind un actor în sine.
Deși este dificil de observat din cauza vegetației spontane scăpate de sub control, unul din elementele cel mai atent lucrate este un volum de racord, sera definită de trei arce susținute de coloane și pilaștri de factură Neoromânească. Contraforții dubli contribuie plastic la masivitatea și ancorarea vilei în sol, păstrând totuși o eleganță incontestabilă a fațadelor.
Vila inginerului Alexandru COTESCU, directorul general al CFR a fost ridicată de antrepriza Leopold SCHINDL și a costat circa 120.000 de lei în anul 1911.
Cotescu Villa marks a certain maturity in the approach within the architects’ work: the connection to the soil, notably the staircase that leads toward the garden, becomes more sophisticated, while the frieze develops into a more important element, overcoming the role of a simple volume unifier, becoming in itself an actor.
Although it is difficult to see, due to the overgrown spontaneous vegetation, one of the most carefully detailed elements is a connection volume, the winter garden defined by the three arches resting on Neoromanian pillars. The double buttresses bring an aesthetic contribution to the mass of the villa and to the way it is anchored into the ground, at the same time preserving an incontestable elegance of the façades.
The villa for engineer Alexander COTESCU, the general manager of the Romanian railway company, was built in 1911 by contractor Leopold SCHINDL for 120.000lei.
23. Palatul Societatea de Gaz și Electricitate Building
1932-33 Bulevardul Gheorghe Magheru 33
Aceeași plastică de fațadă ca la sediul Ziarului Universul o întâlnim și la această clădire de birouri. Ecourile Neoromânești sunt aici foarte greu de recunoscut, rezumându-se la arcele în coadă de coș de la etajele 1 și 6. Acum domină suprafețele vitrate și golurile rectangulare.
Acoperișul înalt, cu lucarne ample, găzduiește și acesta birouri, utilizând întreaga suprafață a clădirii cu maximum de eficiență.
Acestă clădire este în fapt adaptarea unei structuri existente, atât fațada cât și planurile actuale fiind desenate de Paul SMĂRĂNDESCU și construite de antrepriza inginerului Emil PRAGER.
Din păcate, delăsarea și neîngrijirea privează această clădire de sclipirea pe care o avea acum 80 de ani.
Within this office building we discover the same façade aesthetics as the one employed for the headquarters of Ziarul Universul. The Neoromanian influences are very hard to spot here, as they are refrained to the use of basket handle arches for the 1st and 6th floors. Now the dominant features are the large windows and the rectangular openings.
The high pitched roof with ample dormers also houses office spaces, making the most of all the floor area.
This building is in fact the adaptation of an existing structure, but both the façade and the plan have been designed by Paul SMĂRĂNDESCU and built by contracting engineer Emil PRAGER.
Unfortunately neglect and carelessness have taken away the sparkle this building had 80 years ago.
24. Blocul Smărăndescu Building
1934-35 Bulevardul Gheorghe Magheru 29
Blocul SMĂRĂNDESCU este una dintre puținele lucrări ale arhitectului realizată integral în limbajul Art Deco / Modernist. Art Deco-ul este anunțat de cei patru parapeți din capetele bovindourilor laterale și de balconul celui de-al optulea etaj, dar este invocat răspicat de cele trei antene-paratrăznet care încununează zona mediană a fațadei.
Liniile orizontale ale parapeților de la etajele 2-5 sunt întărite de logiile etajelor 6 și 7, de asemenea dezvoltate pe orizontală. Umbrele puternice pe care acestea le introduc în compoziția fațadei contribuie simțitor la imaginea Modernistă a imobilului.
Având în vedere parcursul stilistic al arhitecturii sale, probabil că Paul SMĂRĂNDESCU, dacă nu s-ar fi stins din viață atât de devreme, ar fi continuat un repertoriu Modernist variat și de foarte bună calitate.
The Smărăndescu Building is one of the few of the architects’ works modeled entirely within an Art Deco / Modernist language. The Art Deco style is announced by the four parapets at the extremities of the side bow windows and by the 8th floor balcony, but it is sung out loud by the three lightning-rod-antennas that crown the middle part of the façade.
The horizontal lines of the parapets on floors 2 through 5 are strengthened by the horizontal loggias on the 6th and 7th floors. The powerful shadows that these introduce into the composition of the façade have a meaningful contribution to the buildings’ Modernist image.
Observing the stylistic path of his architecture, had he not passed away so soon, Paul SMĂRĂNDESCU would have most lightly continued with a varied and valuable Modernist repertory.
25. Imobilul Maria Athanasovici Building
1913 Strada Tache Ionescu 11
Imobil cu arhitectură eclectică, clădirea de la intersecția actualelor Strada Tache Ionescu și Bulevardul Gheorghe Magheru, iese în evidență datorită turnului de colț, scos în consolă și acoperit cu o cupolă. Peste soclul înalt cât un om, primul registru cu bosaj discret se dezvoltă ieșind curbat înspre stradă. Acesta se termină cu console și balcoanele etajului întâi.
Registrul median este mult mai discret decât primul, fiind ornat numai cu parpeții din fier forjat și friza cu motive florale.
Ultimul registru, cel al mansardei este animat de umbrele lăsate de amplele lucarne cu ancadramente și frontoane de inspirație Barocă.
Acest imobil de circa 1750 metri pătrați desfășurați, care ocupă terenul aproape în întregime a fost ridicat de antrepriza Giovanni PASCOLO în contul sumei de 450.000 de lei.
The eclectic building at the corner of present day Strada Tache Ionescu and Bulevardul Gheorghe Magheru, stands out due to the corner tower, with its’ outward cantilevering silhouette and dome roof. Above the one-man-high base the first registry, decorated with a discrete bossage emerges streetwards in a curved cross section. This registry ends with the first floor balcony supports.
The middle registry is much more discrete, as it is decorated only by iron work parapets and a floral motif frieze..
The last registry, the mansard, is animated by the shadows of the ample dormers decorated with Baroque window frames and gables.
This 1750 square meter building that spreads over most of the plot of land was erected by contractor Giovanni PASCOLO for 450.000lei.
26. Vila Comandor Al. Cătuneanu Vila
1914-15 Bulevardul Dacia 83
Vila aflată la intersecția Bulevardului Dacia cu Strada Aurel Vlaicu se înscrie în interpretarea proprie lui Paul SMĂRĂNDESCU a stilului național, interpretare ușor de recunoscut datorită amplei frize decorată cu motive florale transformată local în ancadrament pentru ferestre. Această dantelărie, împreună cu delicatețea ferestrelor trilobate ale etajului, sunt echilibrate de ferestrele cu arc în mâner de coș cu ancadramente simple.
Soclul se închide cu un brâu minuțios lucrat, ecou al frizei care închide fațada.
Atât friza cât și brâul din registrul soclului sunt foarte bine puse în valoare prin intermediul turnului de colț, acoperit în turelă, volum care marchează intersecția. Albul și griul fațadei se regăsesc în proporții similare la o vilă de vis-a-vis, la adresa Bulevardul Dacia 60, semnată de Arghir CULINA, proprietarul uneia fiind probabil influențat de alegerile de materiale ale celuilalt.
Imobilul se găsește într-o stare exemplară și face cinste atât operei arhitectului cât și arhitecturii din această zonă cizelată a Bucureștiului.
The villa at the corner of Bulevardul Dacia and Strada Aurel Vlaicu is typical for Paul SMĂRĂNDESCU’s own interpretation of the national style, an interpretation that is easy to recognize due to the ample frieze decorated with floral motifs, that turns into window frames from place to place. These lacey motifs, together with the tenderness of the upper floor trefoil arches are balanced by the ground floor basket handle arch windows with plain window frames.
The base ends with a thoroughly detailed profile, an echo of the frieze above.
Both the frieze and the profile very well emphasized by the corner turret-roofed tower.
The white and the grey of the façade can be found in a similar ratio in an Arghir CULINA villa across the street, at Bulevardul Dacia 80, the owners having had probably influenced each other.
The building is in an exceptional state and is an worthy element both within the architects portfolio and for this refined part of Bucharest.
27. Vila Elena Sturdza-Scheianu Villa
1911 Strada Polonă 6
Construită în cadrul parcelării Grădina Ioanid, reședința proiectată pentru Elena STURDZA-SCHEIANU face apel la o plastică preponderent Neoromânească, prezentând local și citate Neogotice (unele ancadramente și parapeții balcoanelor), tributare probabil arhitecturii mânăstirilor din Bucovina. Tendința eclectică nu se regăsește însă la nivelul volumului, acesta fiind compus din corpuri simple de gabarite diferite, unite de un acoperiș jucat. Masivitatea volumului general al imobilului reconfirmă repertoriul tradițional românesc anunțat de brâul din funie în torsadă sau de arcele trilobate.
Imobilul executat, spre deosebire de proiect, nu mai prezintă portalul-copertină de primire, acest element fiind înlocuit deasupra intrării principale cu un balcon similar cu cel de pe fațada dinspre stradă.
Ancadramentele triple, detaliile de pietrărie, cât și compoziția volumului îi asigură vilei prestanța cuvenită uneia dintre cele mai frumoase zone a capitalei.
Vila a fost construită de antrepriza inginer PEDRAZOLLI, iar valoare menționată de arhitect în monografia sa este de 120.000 de lei.
Built as part of the residential park Grădina Ioanid, the villa designed for Elena STURDZA-SCHEIANU calls for a mainly Neoromanian aesthetics, with local Neogothic quotes (some window frames and the balcony parapets), probably meant as a tribute to the monastery architecture in Bucovina. The eclectic tendencies however are not present as far as the volume is concerned, which is composed from plain boxes of different sizes, brought together by a playful roof. The mass of the general volume reconfirms the Romanian traditional repertory, announced by the weaved rope profile or by the trefoil arches.
The built project, unlike the design, does not have the canopy portal, having had replaced this element by a balcony similar to the one facing the street.
The triple window frames, the stonework details, as well as the volume composition insures this villa the required amount of prestige for one of the most beautiful areas of the capital.
This villa was built by contracting engineer PEDRAZOLLI, and the value of investment mentioned by the architect in his monography is 120.000lei.
28. Vila Colonel N. Bădulescu Villa
1912 Strada Dumbrava Roșie 1
La doi ani după ce arhitectul Petre ANTONESCU proiectează Vila Dr. Ciru Iliescu, Paul SMĂRĂNDESCU proiectează vila colonelului N. BĂDULESCU, completând astfel flancarea intrări în Grădina Ioanid (astăzi Parcul Ion Voicu) cu două valoroase lucrări Neoromânești. Fidelă interpretării proprii lui Paul SMĂRĂNDESCU a stilului național, vila este deopotrivă elegantă și discretă. Același bovindou-foișor pe care îl realizase și la vila Neagu cu un an mai devreme marchează colțul imobilului, oferind, împreună cu streașina puternică, o profunzime a fațadei care face din acest imobil unul dintre cele mai reușite din parcelarea Ioanid. În albumul său monografic Paul SMĂRĂNDESCU prezintă un proiect diferit față de cel executat, prezentând o rezolvare de colț cu turelă. Soluția a fost schimbată probabil la cererea beneficiarului, admirând lucrarea din strada Batiștei de același autor.
Vila a fost construită de antrepriza Emil PETERNELLI în anul 1912 și a costat circa 130.000 de lei.
Two years after architect Petre ANTONESCU designs Dr. Ciru Iliescu Villa, Paul SMĂRĂNDESCU designs a villa for Colonel N. BĂDULESCU, thusly completeing the Neoromanian flanking of the entrance to Grădina Ioanid (nowadays Parcul Ion Voicu). Faithful to Paul SMĂRĂNDESCU’s own interpretation of the national style, this villa is both elegant and discrete. The same bow window balcony that he had designed for Neagu Villa an year earlier marks the corner here as well, lending the façade, together with the powerful overhang a depth of the façade that makes this building one of the best ones within the residential park. The design Paul SMĂRĂNDESCU presents in his monography differs from the built solution, featuring a corner turret. The solution was probably changed at the clients’ request, admiring the villa on Strada Batiștei by the same author.
This villa was built in 1912 by contractor Emil PETERNELLI for 120.000lei.
29. Imobilul Ing. Văleanu Building
1922 Strada A.D. Xenopol 19
La șapte ani după ce proiectează imobilul de la adresa Strada A.D. Xenopol 15, lui Paul SMĂRĂNDESCU i se ivește ocazia să proiecteze imobilul vecin, aflat la numărul 19. Acesta reia volumele bovindourilor, mărindu-le la două niveluri, dar micșorând înălțimea consolelor.
Aici liniile drepte sunt mult mai prezente, singurele arce fiind prezente la parter, sub forma ferestrelor cu arc în mâner de coș. Această formă de arc, ușor turtit, sugerează trecătorului senzația de greutate, de apartenență la sol, amplificând parcă și mai mult efortul clădirii de a se ridica.
Volumul masiv este închis de un acoperiș abrupt, care găzduiește mansarda.
Seven years after having had designed the building at Strada A.D. Xenopol 15, the opportunity arises for Paul SMĂRĂNDESCU to design the neighboring building at number 19 as well. He reuses the bow window volumes, making them larger by two levels, but reducing the size of the supports.
Here, the straight lines are much more present, as only the ground floor has basket handle arched windows. This slightly flattened arch suggests weight and the gravitational pull, amplifying the sensation of the building trying to hold itself up.
The massive volume is enclosed by a high pitched roof, housing the mansard.
30. Vila Maria Al. Apostolu Villa
1915 Strada A.D. Xenopol 15
Imobilul cu apartamente situat la intersecția străzilor A.D. Xenopol și Cristofor Columb impresionează prin masivitatea atât a volumului general cât și a celor două bovindouri așezate simetric față de bisectoarea intersecției. Consolele impresionante și grinzișoarele mimate pe care sprijină aceste bovindouri contribuie la senzația că un efort supraomenesc a fost depus pentru a face aceste volume să plutească.
Ancadramentele și brâurile decorative sunt epurate, specifice perioadei de început a arhitecturii lui SMĂRĂNDESCU, contribuind și ele la masivitatea Neoromânescului acestei clădiri.
The building at the corner of A.D. Xenopol and Cristofor Columb impresses through the massive look of both the general volume and of the two symmetrical bow windows. The impressive supports and the false beams that hold up the bow windows pitch in for the sensation that an incredible effort has been invested to make these volumes float.
The window frames and the profiles are cleansed, typical for the beginning period of Paul SMĂRĂNDESCU’s architecture, contributing to the heaviness of this buildings’ Neoromanian style.
31. Vila Toma Țaciu Villa
1913 Strada A.D. Xenopol 13
Vilă executată în stil Louis XIV, reședința de la adresa Strada A.D. Xenopol 13 este o prezență sobră, marcată de ritmul ancadramentelor simple, rectangulare, comune câte unei perechi de ferestre (parter-demisol).
Intrarea este anunțată de o travee ieșită în rezalit față de restul fațadei și este acoperită de o copertină din metal și sticlă. Copertina, minuțios desenată, este compusă din profile fine și sprijină pe console metalice arcuite.
Friza cu motive floreale este întreruptă deasupra ferestrelor de cartușe goale. Ecoul acestei frize ornate se face simțit și în ancadramente, discret, prin compunerea unor ghirlande cu cheile arcelor plate.
The Louis XIV villa at 13 Strada A.D. Xenopol is a sober presence, marked by the rhythm of the simple rectangular double window frames.
The entrance is signaled by a detached façade bay and a metal and glass canopy. The canopy, carefully drawn is made out of thin profiles and it unloads its’ weight through curved supports.
The floral motif frieze is interrupted above the windows by empty panels. The echo of this frieze can be observed within the window frames through the garlands that flank the flat arch key stone.
32. Vila Dr. I. Goilav Villa
1910 Strada Viitor 32
Reședința stil Ludovic al XIV-lea concepută pentru doctorul GOILAV este un imobil elegant, cu linii clare, cu un volum simplu și bine conturat. Intrarea principală, cu acces din curte, și balconul salonului mare sunt evidențiate prin volume ușor detașate de planurile fațadelor, subliniate și în cadrul acoperișului. Volumul balconului de la salonul principal, orientat spre stradă, este în sine o compoziție separată, cu ancadrament comun pentru ușa în două canate și cele două ferestre care o flanchează, cu ample console lucrate pentru balconul propriu-zis și cu lucarnă cu ancadrament de piatră la nivelul acoperișului. Similar, și volumul intrării principale este compus în jurul unei axe de simetrie, de data aceasta cu o copertină din metal și sticlă și trepte în locul balconului.
Toate volumele care compun imobilul sunt legate de cornișa cu denticuli atent detaliați și friza decorată cu grâne stilizate.
Ridicarea de către antrepriza COSTA a imobilului de 350 de metri pătrați a costat în 1910 circa 120.000 de lei. În 1942 imobilul este cumpărat de familia Generalului ROZIN.
The Louis XIV residence conceived for doctor GOILAV is an elegant villa, with clear lines, a simple and well-drawn volume. The main entrance, accessible through the courtyard, and the main room balcony are emphasized by volumes that are detached from the façade, with separate roof volumes. The volume containing the main room balcony, facing the street, is a composition in itself, with a triple window frame for the door and the two windows that flank it, with large detailed supports for the balcony itself and with a dormer with stone window frame within the roof volume. Similarly, the volume of the main entrance is composed around a symmetry axis, with a metal canopy and steps instead of the balcony.
All the volumes that compose the building are tied together by the dentil decorated cornice and by the frieze with corn motifs.
The 350 square meter villa was built in 1910 by contractor COSTA for about 120.000lei. In 1942 the villa was bought by General ROZIN’s family.
33. Vila Ion Florian Villa
1923-24 Strada Popa Rusu 17
Deși nu se află într-o stare foarte bună, această vilă pune foarte bine în evidență principiile de compoziție ale lui Paul SMĂRĂNDESCU. Fațada principală, asimetrică, se subordonează axei verticale a volumului detașat de fațadă, dar și orizontalei subliniată de soclul de piatră și de friza realizată din ancadramente din funie înnodată. Cele două direcții complementare îi împrumută fațadei echilibru și o ajută să se „așeze” pe sol. Friza este întreruptă de ferestrele etajului, contrazicând astfel continuitatea elementului care leagă toate volumele care compun vila.
Vila a fost construită în anii 1923-24 de antrepriza ing. L. LOEWENTON.
Although not in a very good state, this villa shows clearly Paul SMĂRĂNDESCU composition principles. The main façade, asymmetrical, subordinate to the vertical axis of the detached volume, but also to the horizontal line underlined by the stone base and by the frieze made out of weaved rope motif frames. The two complementary directions lend the façade a certain kind of balance and help it sit on the ground. The frieze is interrupted by the upper floor windows, thusly negating the continuity of the element that ties all the volumes together.
The villa was built over 1923-24 by contractor engineer L. LOEWENTON.
34. Imobilul Maior N. Ionescu Building
1910 Strada Armenească 39
Printre primele încercări ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU de a aborda stilul Neoromânesc, clădirea de colț proiectată pentru maiorul IONESCU prezintă doar câteva elemente stilistice notabile: arce și pilaștri de proporții masive, parapeți decorați cu ocnițe și copertine grele cu console din lemn.
Ancadramentele epurate sunt coerente cu volumul auster al imobilului. Toate elementele de vocabular par că se desprind cu greutate de sol, volumul fiind mai degrabă masiv decât elegant.
Logia care marchează coțul adaugă profunzime fațadelor, altfel destul de plane. Profilatura cornișei, epurată la rândul ei, nu iese în evidență, lăsând fațada să fie percepută în două registre: soclul care cuprinde ferestrele unui demisol înalt și registrul superior, compus din parter și etaj.
Deși nu dă semne de probleme structurale, imobilul așteaptă vremuri mai bune, în care să se bucure de grija și respectul pe care le merită.
Among architect Paul SMĂRĂNDESCU’s first attempts to approach the Neoromanian style, the corner building designed for Major IONESCU has only a few notable stylistic elements: arches and pilasters of massive proportions, parapets decorated with niches and the heavy wooden canopies and supports.
The cleansed window frames are coherent with the austere volume of the building. All of the vocabulary elements seem to barely part with the ground, as the volume is more massive than elegant.
The loggia that marks the corner adds depth to the otherwise flat façades.
The cornice profile, cleansed itself, does not stand out, leaving the façade to be perceived in two registries: the base, containing the demi-basement windows and the upper registry, containing the ground floor and the upper floor.
Although the villa doesn’t show signs of structural fatigue, it waits for better times, in which to enjoy the care and respect it deserves.
35. Vila Iancu Ioanid Villa
1911 Strada Armenească 31
Interpretarea masivă a Neoromânesc-ului, specifică lucrărilor de început ale lui Paul SMĂRĂNDESCU, se face simțită și în reședința proiectată pentru Iancu IOANID. Volumele secundare care alcătuiesc fațadele sunt compuse în jurul axelor verticale de simetrie, în timp ce fațadele în sine sunt asimetrice. Bovindoul de pe fațada de la stradă este elementul principal al imobilului, din punctul de vedere al percepției trecătorului. Bovindoul se desfășoară pe trei travei și sprijină prin intermediul unor coloane masive pe consolele balconului de la parter. Diferențele de adâncime de fațadă oferă acestuia un joc de umbre puternic, vibrant, compus cu îndemânare.
Logia de la etaj, care era vizibilă dinspre stradă, a fost recent închisă cu stângăcie și prost gust, afectând neplăcut o vilă cu o sobră eleganță care reușise să rămână intactă un secol înaintea acestei intervenții neavenite. Cu mici eforturi s-ar putea reveni la fațada inițială, dând astfel dovadă de respect pentru un edificiu care îl merită cu prisosință.
Vila a fost construită de antrepriza HARTEL, iar costurile construcției s-au ridicat la circa 100.000 de lei.
The massive interpretation of the Neoromanian style, typical for Paul SMĂRĂNDESCU’s early work, can be observed within the residence designed for Iancu IOANID. The secondary volumes that make up the façades are composed around vertical symmetry axis, while the façades themselves are asymmetrical. The bow window on the street façade is the main element of the façade from the point of view of the passerby. The bow window spans over three façade bays and unloads its’ weight through massive columns onto the ground floor balcony parapets. The different depths of the façade generate a powerful, vibrant, skillful play on shadows.
The upper floor loggia, which used to be visible from the street, has been recently clumsily enclosed, having a negative effect on a sober villa that managed to stay intact for a century before these valueless interventions. With a small amount of effort, one could still restore the initial façade, giving proof of respect for a building that deserves so much of it.
The villa was built by contractor HARTEL and the cost of the build came up to 100.000lei.
36. Imobilul inginer Emil Prager Building
1922 Strada Mecet 24
La intersecția străzilor Mecet și Popa Nan Paul SMĂRĂNDESCU proiectează pentru colaboratorul său, inginerul Emil PRAGER (1888-1985) un imobil cu etaj și mansardă, într-un stil Neoromânesc epurat, auster, specific perioadei de început a arhitectului. Construit în imediata apropiere a uneia dintre primele vile pe care le-a proiectat, acest imobil se face remarcat prin elementele din lemn: copertina curbă, balconul pe colț și lucarnele pronunțate care ritmează acoperișul. Ancadramentele realizate prin bordarea arcului în plincintru îl regăsim la mai multe lucrări din portofoliul arhitectului.
Paul SMĂRĂNDESCU designs for his colleague, engineer Emil PRAGER (1888-1985) an early Neoromanian, austere building with one upper floor and mansard roof at the corner of Mecet and Popa Nan streets. Built in the immediate vicinity of one of the first villas he designed, this building stands out through the use of wooden elements: the curved canopy, the corner balcony and the pronounced dormers that lend rhythm to the roof. The window frame consisting of the bordering of the round arch is an element that comes up across the architects’ work.
37. Vila Vasile Popescu Villa
1910 Strada Mecet 23
Volumul simplu și masiv al reședinței familiei POPESCU este marcat de căutările timpurii ale arhitectului în arhitectura de inspirație locală. Un volum înalt de două niveluri, lat de o singură travee, este compus cu celelalte volume, mai mult orizontale ale vilei, fiind preluat de arhitect din corpul cu foișor al arhitecturii tradiționale de zidărie.
Intrarea ‘decupată’ în colțul unuia dintre volume, este compusă din două arce perpendiculare în plan, care sprijină pe un pilastru masiv din zidărie. Arcele, de asemenea din zidărie sunt temperate cu tiranți metalici, transformând acest colț într-un veritabil eveniment arhitectural, chiar dacă epurarea elementelor îi împrumută un aer discret. Friza este realizată tot într-un vocabular tradițional, alternând rânduri de zidărie în dinți de fierăstrău de diferite dimensiuni și pași.
Tâmplăria pare să fie cea originală, fapt uimitor pentru o reședință privată care depășește 100 de ani vechime.
The simple and massive volume of the POPESCU residence is marked by the architects’ early questions addressed to local architecture. A two-level-high, single-façade-bay-wide volume is composed with the other mostly horizontal volumes of the villa, inspired by the entrance tower found in traditional masonry architecture.
The entrance, cutaway in the corner of one of the volumes, is composed from two arches at a right angle from each other in plan, that unload their weights onto a massive masonry pilaster. The masonry arches are held together by metal thrusts, transforming this corner into a genuine architectural event, even though the cleansing of the elements gives it a discrete look. The frieze is made within a traditional vocabulary as well, alternating various sizes of saw teeth masonry motifs.
The wooden window frames seem to be the original ones, which is amazing for a private residence older than a century.
38. Vila Alexandru Hassan Villa
1922-23 Strada Popa Soare 51
Clădire Neoromânească atipică pentru Paul SMĂRĂNDESCU, vila Alexandru Hassan nu prezintă nici un bovindou masiv, cu console studiate. În schimb, volumele care compun partea vilei vizibilă dinspre stradă sunt clare și atent compuse. Astfel, volumul cu logie la parter, cu fațadă simetrică, se compune cu volumul care găzduiește intrarea. Dezvoltat pe un singur nivel, acesta din urma se transformă în terasă pentru etajul întâi, acoperită cu o structură din lemn cioplit cu delicatețe. Acoperișul acesteia începe exact la aceeași cotă la care începe și friza, continuând astfel liniile fațadei într-o manieră plăcută și reușită.
Acest tip de atenție la detalii poate fi remarcat pe întreg parcursul fațadelor acestei vile, construită de antrepriza inginerului Tiberiu EREMIE.
Atypical Neoromanian building for Paul SMĂRĂNDESCU, Alexandru Hassan Villa doesn’t use any massive bow window with studied supports. However the volumes that compose the part of the villa that is visible from the street are clear and carefully composed. Thusly, the volume with the ground floor loggia, with a symmetrical façade, is composed with the volume that houses the entrance. Developed over a single level, the latter turns into a terrace for the upper floor, covered with a carefully carved wooden structure. The roof over this terrace starts exactly at the same height as the frieze, thusly continuing the lines of the façade in a pleasant and skilled manner.
This kind of attention to details can be seen all along the façades of the villa built by engineer Tiberiu EREMIE.
39. Vila inginer Ștefan Buescu Villa
1929 Strada Iuliu Valaori 26
Dintre lucrările din București ale arhitectului, aceasta este cel mai probabil ultima realizată în stilul Neoromânesc, în varianta de interpretare proprie lui Paul SMĂRĂNDESCU. Astfel deceniul al treilea se încheie odată cu stilul național în practica arhitectului. Remarcabil la această vilă este turnul scării, clar evidențiat, atât prin diferența de înălțime a volumului pe care îl definește, cât și prin ferestrele dezvoltate sub forma unor fante verticale, decalate conform rampei scării. Friza cu motive florale se găsește aici doar pe volumul turnului, celelalte volume fiind încheiate cu frize cu dinți de fierăstrău.
Din păcate, o intervenție recentă a alterat atât finisajul acoperișului cât și materialul tâmplăriei, deteriorând parțial aspectul acestui final de stil.
Out of the architects’ Bucharest portfolio, this is probably the last one built in Neoromanian style within the lines of Paul SMĂRĂNDESCU’s own interpretation. Thusly, the third decade ends at the same time with the national style in the architects’ practice. Rmarkable at this villa is the stairwell tower, clearly emphasized both through height and the vertical windows that follow the height of the stairs. The floral motif frieze decorates only the tower, while the other volumes end with saw teeth motifs.
Unfortunately, a recent intervention has altered both the roof finishing and the window panes, partially deteriorating the look of this style finale.
40. Vila Panait Ionescu Villa
1912 Strada Romulus 77
Reședință izolată pe lot realizată în maniera proprie de interpretare a stilului național, vila se distinge prin liniile clare, și volumele de dimensiuni diferite care îi compun fațadele asimetrice, legate de brâul și friza dantelate. Gesturile mari, tușele viguroase ale volumelor sunt echilibrate de minuțiozitatea cu care sunt desenate și cioplite motivele și împletiturile florale. Acest gen de tratare a fațadelor îi rezerva trecătorului surpriza de a redescoperi vila pe măsură ce se apropie de ea. Friza mimeaza pe alocuri ancadramente de ferestre, sugerând astfel prezența unui etaj, pentru a nu lăsa parterul înalt să pară prea înalt.
Vila surprinde plăcut și prin starea în care se găsește, mai ales având în vedere că în perioada postbelică a fost transformată în creșă, și, mai apoi, în centru de recrutare. Restaurarea realizată cu bun gust și bun simț de arhitectul Șerban STURDZA și echipa sa au redat peisajului urban o lucrare sobră și delicată deopotrivă.
Vila Panait Ionescu, cunoscută ulterior ca Vila Ion Cămărășescu a fost ridicată în 1912 de antrepriza Leopold SCHINDL pentru suma de circa 200.000 de lei.
A detached residence, designed within the lines of the personal interpretation of the national style, the villa stands out due to the clear lines and to the various volumes that make up the asymmetrical façades, brought together by the lacey profile and frieze. The ample gestures, the powerful brushes of the volumes are balanced by the careful detailing of the carved floral and woven motifs. This kind of treatment of the façades reserves to the passerby the surprise of rediscovery of the villa, as one approaches it. The frieze mimics window frames from place to place, implying the presence of an additional floor, thusly preventing the ground floor from appearing too tall.
The villa is a pleasant surprise also due to the state it is in, especially since after the war it was used first as a daycare center and then as a recruitment office. The restoration, realized with good taste and common sense by architect Șerban STURDZA and his team, gives back a sober and delicate work to the urban landscape.
The Panait Ionescu Villa, late known as Ion Cămărășescu Villa was erected in 1912 by contractor Leopold SCHINDL for 200.000lei.
41. Vila Virgil Hagi-Panteli Villa
1914 Bulevardul Hristo Botev 32
Una dintre cele mai ornate lucrări ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU, vila Virgil Hagi-Panteli, rămasă izolată între blocuri înalte, este un martor al eleganței Neoromânescului și eclectismului din primul sfert al secolului 20. Insinuările tradiționale sunt foarte fine, rezumându-se la arce trilobate și pilaștri de proporții masive. Ancadramentele multiple, capitelurile, parapetul și friza sunt toate elemente minuțios sculptate, imprimând fațadelor textura unei bijuterii.
Remarcabil la această lucrare este balconul, aproape transformat în logie prin masivitatea pilaștrilor care îl bordează. Arcul masiv care sprijină pe cei doi pilaștri este temperat de un tirant metalic filiform. Profilaturile simple ale acestui arc, depărtându-se ca undele de sursă, se depărtează atât de mult de conturul arcului, încât sunt întrerupte de friză.
Friza în sine are un model cu un înalt grad de repetitivitate, fără ca acest fapt să deranjeze. Acesta a fost, probabil, modul arhitectului de a-și imprima felul discret de a proiecta asupra clădirii: dacă restul ornamentelor erau atât de prezente, a ales ca friza să atragă mai puțină atenție.
Vila a fost construită de Mihail HARTEL, contra sumei de 120.000 de lei.
One of Paul SMĂRĂNDESCU’s most decorated works, Virgil Hagi-Panteli Villa, now isolated among high apartment buildings, remains a witness of the elegance of the first quarter of the 20 century Neoromanian and eclectic styles. The traditional hints are very refined, consisting of trefoil arches and massive pilasters. The multiple window frames, the capitals, the parapet and the frieze are all carefully carved, leaving the impression of jewelry-like texture.
The balcony is a remarkable feature here, as it is almost completely transformed into a loggia through the mass of the two pilasters that border it. The massive arch that rests upon the two pilasters is balanced by a thin metallic thrust. The simple profiles of this arch, running away, like waves from a source, intersect the frieze.
The frieze itself has a highly repetitive motif, without becoming bothersome. This was probably the architect’s way of imprinting his discrete manner of designing: since all the other ornaments were so strong, he chose that the frieze would be less conspicuous.
The villa was built by Mihail HARTEL for 120.000lei.
42. Palatul Societatea Creditul Rural Building
1925-26 Strada Doamnei 24
Imobilul de birouri realizat la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Doamnei este în fapt o extindere a unor clădiri existente. Fațada dinspre bulevard și volumul de colț sunt creația arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU. Sediul Societății Creditul Rural combină elemente decorative dezvoltate din Neoromânesc cu o estetică similară cu cea a unui Secession târziu sau a unui Art Deco epurat.
Fațadele dominate de bovindouri puternice sunt încheiate la partea superioară de o friză stilizată, întreruptă de ferestrele celui de-al treilea etaj.
Anul acesta s-a încheiat restaurarea fațadelor, acompaniată de o amplă modificare a acoperișului. Fațadele și-au recuperat strălucirea inițială, în schimb acoperișul mansardat pare prea masiv pentru fațadele epurate.
Sediul Societății Creditul Rural a fost ridicată în anii 1925-26 de antrepriza Societatea Clădirea Românească.
The office building at the corner of Bulevardul I.C. Brătianu and Strada Doamnei is in fact an extension of existing buildings The façade facing the avenue and the corner volume are architect Paul SMĂRĂNDESCU’s creation. Societatea Creditul Rural Building combines decorative elements developed from the Neoromanian style with an esthetic similar to the one of the late Secession style or of a stripped Art Deco.
The facades, dominated by powerful bow windows, are crowned by a stylized frieze, interrupted by the windows on the third floor.
This year marked the ending of a process consisting of the façade restoration, together with an ample modification of the roof. The façades regained their initial charm, while the mansard roof is too massive for the cleansed façades.
Societatea Creditul Rural Building was erected during the years 1925-26, by contractor Societatea Clădirea Românească.
43. Imobilul Inginer Emil Prager Building
1933 Strada Colței 25
Zece ani după ce construiește pentru el însuși un imobil pe terenul învecinat, Paul SMĂRĂNDESCU proiectează un al doilea imobil pentru comanditarul și colaboratorul său, inginerul Emil PRAGER (1888-1985). Acest nume mare în ingineria română, după ce construiește pentru stat și pentru comanditari majori din România, începe și construiește pentru el însuși. După ce în 1922 Paul SMĂRĂNDESCU îi proiectează imobilul din Strada Mecet 24, în 1930-32 Arghir CULINA îi proiectează vila din Strada Paris 47, la începutul anilor 30’ Jean MONDA îi proiectează ansamblul din Bulevardul Dacia 61, vine din nou rândul lui Paul SMĂRĂNDESCU să îi mai proiecteze o clădire. Un imobil cu cinci etaje în liniile unui Art Deco auster, cu detalii fine realizate fie din platbandă metalică fie din tencuială riflată, blocul PRAGER se păstrează într-o stare foarte bună, martor al bunei calități al procesului de construire.
Ten after he builds for himself a building on the adjacent plot of land, Paul SMĂRĂNDESCU designs another building for his commissioner and colleague, engineer Emil PRAGER (1888-1985). This important name for Romanian engineering, after having had built for the state and for the major commissioners in Romania, starts to build for himself. After in 1922 Paul SMĂRĂNDESCU designs for him the building at 24 Strada Mecet, in 1930-32 Arghir CULINA designs his villa at 47 Strada Paris, at the beginning of the 30’s Jean MONDA designs for him the building ensamble at 61 Bulevardul Dacia, he returns to Paul SMĂRĂNDESCU to design another building. A five storey building within the lines of an austere Art Deco with refined details made from metal band or fluted render, the PRAGER building is still in a good state, standing witness to the high quality building process.
44. Imobilul Paul Smărăndescu Building
1923 Strada Bolintineanu 2, Strada Colței 27
Una din cele trei clădiri proiectate și construite de arhitect pentru el însuși în București, acest imobil sintetizează Neoromânescul dezvoltat de Paul SMĂRĂNDESCU până la acest punct. Toate detaliile au devenit foarte stilizate, aducând stilul național mai aproape de o contemporaneitate stilistică, realizând o prefață în limbaj arhitectural local pentru Art Deco. Ancadramentele, profilaturile și balustradele realizate din linii drepte, curate, își regăsesc rigoarea și în decorația consolelor și în colțurile zigurat ale bovindoului. Registrul frizei este prezent și aici, dar, spre deosebire de lucrările anterioare, acesta este lis, lipsit de motivele florale. Desigur, se poate invoca argumentul economic, având în vedere că era o investiție proprie, dar noi considerăm că aceasta a fost o alegere estetică.
Epurarea decorației confirmă acordarea esteticii arhitectului cu stilurile contemporane, realizată, desigur, în termenii arhitecturii practicate până atunci.
One of the three buildings he designed for himself in Bucharest, this building synthesizes the Neoromanian style developed by Paul SMĂRĂNDESCU up to this point. All the details have become very stylized, bringing the national style as close to a stylistic contemporaneity as possible, creating an architectural foreword for Art Deco. The window profiles, the profiles, the straight-lined-railings all find their rigor in the decoration of the supports and in the ziggurat corners of the bow window. The frieze registry is used here as well, but, unlike previous work, this one is flat, without any floral motifs. One might argue that the economic argument determined this cleansing, seeing how this was a personal investment, but we think this was an aesthetic choice.
The cleansing of the decoration confirms the tuning of the architects aesthetics to the contemporary styles, realized within the terms of the architecture practiced until that point.
45. Palatul Societatea Astra Română Building
1923-24 Bulevardul Carol I 32
Societatea Petroliferă Astra-Română își construia în anii 1923-24 în ceea ce se contura ca Piața C.A. Rosetti un impunător sediu de birouri semnat de Paul SMĂRĂNDESCU. Clădirea este compusă în plan din două aripi, una în lungul Bulevardului Carol I și una în lungul BUlevardului Hristo Botev (atunci Domniței), racordate de un turn (ca proporții, pentru că regimul de înălțime al acestui corp era identic cu cel al aripilor laterale). Turnul se adresează pieței, iar, deși nu găzduiește nici un acces, orice fel de privire de ansamblu s-ar arunca asupra acestei clădiri ar găsi acest turn în centru.
Decorația subtilă povestește atât despre Neoromânescul atât de apropiat lui Paul SMĂRĂNDESCU, cât și despre o arhitectură nouă a ferestrelor mari, a deschiderilor ample și a funcționalității spațiului. Funia în torsadă așezată lângă ferestre cu deschideri mai mari de trei metri, ocnițele folosite ca parapet în fața unor uși de sticlă cu aceleași dimensiuni, toate anunță o dorință de modernizare a arhitecturii sau, poate chiar de adaptare a influențelor tradiționale la noul spirit.
Societatea Petroliferă Astra-Română builds in 1923-24 in what was becoming Piața C.A. Rosetti an imposing office building signed by Paul SMĂRĂNDESCU. The building is composed of two wings along the avenues Carol I and Hristo Botev (back then called Domniței), connected by a corner tower (proportion-wise, because the height of this part of the building is identical to the height of the side wings). The tower faces the square, and, although it doesn’t house any access, any general view of the building would have the tower in the center.
The subtle decoration talks about the Neoromanian style so close to Paul SMĂRĂNDESCU’s heart, as well as about an architecture of large windows, of large openings and of space functionality. The woven rope placed next to windows wider than 3 meters, the niches used as parapet in front of large doors, all signal a desire of modernization of the architecture or, maybe even to adapt the traditional influences to the new spirit.
46. Imobilul avocat Ion C. Marinescu Building
1922 Strada Tudor Arghezi 12
Avocatul Ion C. MARINESCU, care avea să dețină funcția de Ministru al Economiei în guvernul ANTONESCU, îi solicită arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU proiectarea unui imobil de raport cu două etaje și mansardă. Fiecare nivel are ferestre cu ancadramente diferite, cele mai mari fiind la parter. Față de proiect, ceea ce păreau a fi coloane angajate se materializează sub forma unor pilaștri aplatizați, sărăcind întrucâtva nivelul de detaliere a fațadei. Friza cu motive florale, modelată după ferestrele celui de-al doilea etaj, un element decorativ specific lui Paul SMĂRĂNDESCU, încununează fațada Neoromânească.
Clădirea face parte dintr-un front continuu, iar în dreapta acesteia se afla un alt imobil de apartamente proiectat de Paul SMĂRĂNDESCU. Construită pentru inginerul Teodor SĂVULESCU, aceasta a fost fie acoperit de altă fațadă fie demolat și înlocuit de clădirea existentă la numărul 10. Având în vedere volumele și gabaritele care se regăsesc în această fațadă, bănuim că fațada desenata de SMĂRĂNDESCU se mai află sub actualele finisaje.
Attorney Ion C. MARINESCU, who would later become Minister of the Economy under ANTONESCU, commissions architect Paul SMĂRĂNDESCU to design an apartment building with two floors and a mansard roof. Each level has different windows with different window frames, the largest being in the ground floor. Unlike the project, what seemed to be attached columns turned to flattened pilasters, somewhat lowering the level of details of the façade. The floral motif frieze, modeled around the second floor windows, a typical element for Paul SMĂRĂNDESCU, crowns the Neoromanian façade.
This building is part of a continuous front, and to its’ right used to be another apartment building designed by Paul SMĂRĂNDESCU. Built for engineer Teodor SĂVULESCU, the building was either covered by a different façade, or demolished and replaced by the building t number 10. Seeing as how the volumes and dimensions of the current façade match the overall dimensions of the façade drawn by SMĂRĂNDESCU we presume that the façade drawn by him is beneath the current one.
47. Vila Stelian Popescu Villa
1911 Strada Tudor Arghezi 24
Realizat într-un limbaj arhitectural similar cu vila Neagu învecinată, și aici regăsim același bovindou cu console lucrate, și acealși tip de antablament compus, străpuns de ferestre, aici trilobate.
Momentan imobilul se găsește într-o stare vulnerabilă, trecând prin refacerea acoperișului sau supraînălțarea acestuia. Acest proces urmeză unei lungi perioade de abandon. Sperăm ca actualii proprietari să poată aprecia frumusețea imobilului și să își dorească să o protejeze.
Imobilul de circa 500 de metri pătrați desfășurați, construit de atrepriza MOSCA, a costat în 1911 circa 60.000 de lei, iar, cel de colț, al avocatului NEAGU, circa 80.000 de lei, antrepriză necunoscută.
Acest imobil se dovedește a fi avut o influență foarte mare asupra carierei arhitectului datorită comanditarului său. Ziaristul Stelian POPESCU (1875-1953) avea să de vină directorul Ziarului Universul patru ani mai târziu și Ministru de Justiție zece ani mai târziu, ținând această funcție mai multe mandate neconsecutive. Cincisprezece ani mai târziu, acesta avea să îi solicite arhitectului proiectarea unui sediu pentru Ziarul Universul pe Strada Ion Brezoianu.
Realized in an architectural language similar to Neagu Villa next-door, here too we find the same bow window with detailed supports, and the same kind of composed entablement, pierced by trefoil arched windows in this case.
For now, the building finds itself in a vulnerable state, undergoing either a roof rebuilding or an extension. This process follows a long period of abandonment. We are hoping that the present day owners of the villa can appreciate its’ beauty and wish to protect it.
The roughly 500 square meter villa built by MOSCA contractors cost about 60.000lei to build in 1911, while the corner villa owned by attorney NEAGU cost about 80.000lei with an unknown contractor.
This building proved to have a very high influence over the architects’ carrier, due to its’ owner. Journalist Stelian POPESCU (1875-1953) would become the manager of Ziarul Universul four years later and the Minister of Justice ten years later, holding the office for several inconsecutive terms. Fifteen years later he would commission the architect the design of the headquarters for Ziarul Universul on Strada Ion Brezoianu.
48. Vila avocat Dim. Neagu Villa
1911 Strada Batiște 16
Imobilul de colț ridicat pentru avocatul Dim. NEAGU la intersecția actualelor străzi Batiște și Tudor Arghezi (fostă Dionisie) marchează în creația arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU cristalizarea unui Neoromânesc propriu, cu influențe clasicizante. În fațadele elegante desenate de-a lungul celor două străzi coexistă echilibrat atât arce în plincintru, cât și arce turtite și trilobate, o friză cu motive florale și o cornișă cu motive geometrice, un tirant metalic și un parapet și o copertină de lemn. Toate aceste elemente sunt abil compuse, astfel încât fațada apare mai curând elegantă decât încărcată.
Cel mai important element este probabil balconul-bovindou de colț, marcat ca un foișor în acoperiș, motiv ce apare de aici încolo deseori în limbajul arhitectural al lui Paul SMĂRĂNDESCU. De asemenea remarcabile sunt și consolele balconului, element pe care arhitectul îl va studia, relua și reinterpreta cu mare atenție pe tot parcursul creației sale.
The corner building erected for attorney Dim. NEAGU at the corner of the present day streets Batiște and Tudor Arghezi (former Dionisie) marks the crystallization of a personal version of the Neoromanian style with classical influences within SMĂRĂNDESCU’s creation. Within the elegantly drawn façades that span along the two streets coexist in a balanced manner round, basket handle and trefoil arches, a floral motif frieze and a geometrical motif cornice, a metal thrust and a wooden parapet and canopy. All these elements are skillfully composed in such a way that the façade appears to be much rather elegant than packed with details.
The most important element probably is the the corner balcony-bow-window, marked by a separate volume within the roof, a motif that will often show up throughout Paul SMĂRĂNDESCU’s architectural language. Also remarkable are the supports of the balcony, an element that the architect will carefully study, reuse and reinterpret throughout his creation.
49. Facultatea de Farmacie - Pharmacy School
1924-34 Strada Traian Vuia 7
Construit pentru a găzdui Liceul de fete „Regina Maria”, actualul sediu al Facultății de Farmacie este o lucrare de tranziție între stilul național de arhitectură și un stil modern, funcțional, contemporan. Ferestrele ample, împreună cu friza stilizată și consolele și ancadramentele geometrice transformă elementele preluate din Neoromânescul propriu lui Paul SMĂRĂNDESCU în elemente de inspirație Secession, aducându-le mai aproape de repertoriul Art Deco contemporan construcției acestui liceu.
Volumul de colț realizează racordul dintre cele două aripi ale clădirii, adăpostind și intrarea principală. Ancadramentul intrării este realizat prin modelarea soclului astfel încât profilatura acestuia să se transforme în ancadrament.
Clădirea a fost executată în trei etape (1924, 1927 și 1934) de antrepriza inginer Tiberiu EREMIE, iar costurile aproximative ale lucrărilor au fost de 40.000.000 de lei. Paul SMĂRĂNDESCU a realizat proiectarea și urmărirea de șantier fără onorariu.
Built to house Liceul de fete „Regina Maria”, the present day pharmacy school building is a transition work between the national style of architecture and a modern, functional, contemporary style. The ample windows together with the stylized frieze and the geometrical supports and window frames turn elements that come from Paul SMĂRĂNDESCU’s own Neoromanian style into elements of Secession inspiration, bringing them closer to an Art Deco repertory, contemporary to the construction of this high school.
The corner volume creates the connection between the two wings of the building, while housing the main entrance. The entrance frame is realized by modeling the base so that its’ profiles turn into the frame.
The building was executed in three stages (1924, 1927 and 1934) by contracting engineer Tiberiu EREMIE, and the approximate cost of the build came up to 40.000.000lei. Paul SMĂRĂNDESCU designed and offered technical assistance without charge for this project.
50. Vila Eliza Toma Țaciu Villa
1923-24 Strada Tudor Arghezi 19
Vilă fidelă modelului dezvoltat de Paul SMĂRĂNDESCU pentru arhitectura Neoromânească, aici se pot regăsi toate elementele studiate de arhitect: bovindoul masiv, friza cu motive florale modelată după ancadramentele ferestrelor etajului și copertinele din lemn.
Elemente mai rar întâlnite în vocabularul arhitectului, dar la fel de valoroase, sunt logia de la al doilea etaj și foișorul din dreapta fațadei principale. Din păcate, spațiul deschis al foișorului este astăzi închis cu tâmplărie, dar cu un efort minim s-ar putea reveni la eleganța fațadelor inițiale.
Clădiri semnate de Gheorghe SIMOTTA (1891-1979) și Jean MONDA (1900-1987) de pe aceeași strada completează un repertoriu variat și valoros al arhitecturii de pe actuala stradă Tudor Arghezi, fosta Dionisie.
A villa that is faithful to the model developed by Paul SMĂRĂNDESCU for Neoromanian architecture, here we can find all the elements studied by the architect: the heavy bow window, the floral motif frieze, modeled around the upper floor window frames and wooden canopies.
Elements that are seldom met throughout the architects’ vocabulary, but are just as valuable, are the second floor loggia and the belvedere-balcony on the right side of the main façade. Unfortunately the belvedere-balcony is now enclosed with window frames, but, with a minimum amount of effort, one could regain the elegance of the original façades.
Buildings on the same street, signed by Gheorghe SIMOTTA (1891-1979) and Jean MONDA (1900-1987), complete a varied and valuable architecture repertory on present day Strada Tudor Arghezi, former Strada Dionisie.
51. Vila Maria Fortunatu Villa
1914 Stada C.A. Rosetti 34
Deși inițial concepută ca un imobil cu un singur etaj, acest imobil a fost supraînălțat, cel mai probabil în anii 30’-40’. Proiectul inițial avea etajul definit de un registru puternic decorat, echilibrând astfel sobrietatea parterului.
Cu ocazia supraînălțării decorația etajului s-a pierdut, păstrându-se doar poziția și forma ferestrelor, iar tot etajul al doilea a fost realizat într-un vocabular Mauro-Florentin.
Acesta este un exemplu rar și fericit de clădire frumoasă, care este amplu modificată, în așa măsură încât își schimbă și repertoriul stilistic, dar rămâne frumoasă, chiar dacă în alt fel. În ciuda noii tencuieli, lisă și de un galben deschis, nepotrivită nici cu Neoromânescul uitat, nici cu Mauro-Florentinul dobândit, vila rămâne o prezență demnă de vecinele semnate de Grigore CERCHEZ (1850-1927), Statie CIORTAN (1876-1940) sau Marcel LOCAR (1902-1983).
Sub forma ei originală, vila a fost construită de antrepriza Leopold SCHINDL și a costat 200.000 de lei.
Although initially conceived as a ground floor and upper floor building, this villa was added an extra floor, most likely in the 1930’s-1940’s. The original design had an upper floor defined by a powerfully decorated registry, balancing the sobriety of the ground floor.
When the extra floor was added, the decoration of the first floor was lost, keeping only the position and size of the windows, while the entire second floor was designed in a Moorish Renaissance vocabulary.
This is a rare and happy example of a beautiful building that undergoes drastic modifications, to such an extent that it changes the stylistic repertory, but remains beautiful, even if in a different way. Despite the new rendering, smooth and bright yellow, unsuitable either for the forgotten Neoromanian past or for the Moorish transformation, the villa remains a presence worthy of the neighbors signed by Grigore CERCHEZ (1850-1927), Statie CIORTAN (1876-1940) or Marcel LOCAR (1902-1983).
The original version of the villa was built by contractor Leopold SCHINDL for 200.000lei.
Magistral acest arhitect. Nici nu stiam ce mult ii datoram pentru farmecul si robustetea unui Bucuresti minunat.
ReplyDeleteȘi noi îl admirăm și ne gândeam că ar fi interesant să ieșim puțin din anonimat când vine vorba de arhitectură (și nu numai, dar arhitectura ne preocupă pe noi). Sunt de părere că deși Bucureștiul poate nu are piese de arhitectură de dimensiunile unor catedrale, acesta se poate mândri cu o multitudine de piese mici dar migălos desenate și lucrate. Nu mă refer la o dantelare excesivă ci la o atenție la detaliu și la compoziție demnă de orice capitală europeană.
DeleteExtraordinara prezentare! Multumim. Pacat ca nu pot fi prezentate si minunatele cladiri construite la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20, unele proiectate de arhitectul Smarandescu, altele de alti arhitectii celebrii, cazute incepand cu anul 2000 sub tarnacopul Ontanu-lui, si pentru care nici un for autorizat sau de specialitate(Comisii de Cultura, Ministerul Culturii, Ordinul Arhitectilor) nu au sarit sa le protejeze, in locul lor ridicandu-se blocuri hidoase care au slutit partea veche a orasului, in special in sectorul 2. Cine plateste pentru asta? Ce oras minunat ne-au lasat inaintasii si ce oras lasam noi copiilor nostri?
ReplyDeleteMulțumim mult pentru apreciere! Aș vrea totuși să subliniez ceva ce reiese și din opera arhitectului Paul Smărăndescu: pe măsură ce trece timpul limbajul arhitectural se schimbă, fapt care nu afectează valoarea lucrării de arhitectură în nici un fel însă. Haosul care a dominat ultimul sfert de secol nu este din cauza noilor stiluri de arhitectură, ci din cauza unui spirit de speculă fără absolut nici o responsabilitate estetică. Lăcomia este generatorul de haos, nu stilurile actuale de arhitectură. Ceea ce este de fapt o veste bună! Pentru că înseamnă că dacă ne concentrăm puțin și pe arhitectură vom începe din nou să lăsăm lucruri frumoase (dacă nu chiar minunate) pentru copii noștri. Cel mai bun exemplu îl reprezintă anii 30', când în plin boom imobiliar și, implicit, sub stindardul speculei imobiliare, au fost ridicate adrevărate bijuterii Art-Deco, Moderniste și Raționaliste. Este rândul nostru să ne facem datoria față de orașul nostru! Ca arhitect proiectant, nu numai admirator al arhitecturilor deja clădite, nu pot să nu fiu optimist! Îmi place să cred că ce am construit până acum a contribuit la apectul orașului și ce vom construi de acum încolo va urmări aceleași principii! Deci, să nu devenim melancolici (asta nu înseamnă să trecem cu vederea ilegalitățile comise) ci să devenim activi! Ar trebui să îmbunătățim activ fața orașului nostru: cei care pot proiecta să îl deseneze, cei care își permit, să construiască cu responsabilitate, cei care locuiesc să întrețină și tot așa.
DeleteFelicitări pentru frumoasa prezentare a unui Bucureşti pe care-l ştiam şi-l admiram de copil, fără să-i cunosc autorul!
ReplyDeleteMulțumim frumos pentru apreciere! Vă încurajăm să admirați în continuare Bucureștiul, așa cum o facem și noi, de altfel!
ReplyDeleteFOARTE FRUMOS !
ReplyDeleteCINE E ARHITECTUL CASEI DIN STRADA GEORGE ENESCU 19 FOSTÂ COSMONAUŢILOR ?
COSMONAUŢILOR COLŢ CU MENDELEEV.
MULŢUMESC.
DIN CANADA
O prezentare concisa a unor clădiri si vile frumoase. Sunt Marian Goldenberg, inginer constructor si broker imobiliar.Am clienti interesați să readucă la viață,pentru generațiile viitoare,asemenea clădiri.Telefonul meu este 0730025276.E-email Goldenberg.imob@gmail.com
ReplyDeleteMultumesc pentru valoroasa prezentare .In anii 1980-1984 am intrat in una din cele doua vile din Sinaia ,propietate a arh .P.Smarandescu , bine gandite si realizate .
ReplyDeletePrezentarea este frumoasa dar incepe cu o inexactitate : Cladirea prima este a Sociatatii Cladirea Romaneasca arhitect Petre Antonescu. Cladirea Agricola Fonciera il are ca arhitect pe Paul Smarandescu
ReplyDeleteFoarte util articolul. Multumim mult pentru prezentare!
ReplyDeleteVoi lansa si eu o intrebare in cazul in care cineva ma poate ajuta. Tot incerc sa caut si sa imi dau seama de ce a folosit arhitectul acele gloriete pe cladirile din Piata Natiunile Unite? Stiti cumva din ce stil s-a inspirat sau de ce a decis sa proiecteze cladirile cu acele elemente de decor?