31. Vila Toma Țaciu

Toma Țaciu Villa

1913 Strada A.D. Xenopol 13

Vilă executată în stil Louis XIV, reședința de la adresa Strada A.D. Xenopol 13 este o prezență sobră, marcată de ritmul ancadramentelor simple, rectangulare, comune câte unei perechi de ferestre (parter-demisol).

Intrarea este anunțată de o travee ieșită în rezalit față de restul fațadei și este acoperită de o copertină din metal și sticlă. Copertina, minuțios desenată, este compusă din profile fine și sprijină pe console metalice arcuite.

Friza cu motive floreale este întreruptă deasupra ferestrelor de cartușe goale. Ecoul acestei frize ornate se face simțit și în ancadramente, discret, prin compunerea unor ghirlande cu cheile arcelor plate.

The Louis XIV villa at 13 Strada A.D. Xenopol is a sober presence, marked by the rhythm of the simple rectangular double window frames.

The entrance is signaled by a detached façade bay and a metal and glass canopy. The canopy, carefully drawn is made out of thin profiles and it unloads its’ weight through curved supports.

The floral motif frieze is interrupted above the windows by empty panels. The echo of this frieze can be observed within the window frames through the garlands that flank the flat arch key stone.

30. Vila Maria Al. Apostolu

Maria Al. Apostolu Villa

1915 Strada A.D. Xenopol 15

Imobilul cu apartamente situat la intersecția străzilor A.D. Xenopol și Cristofor Columb impresionează prin masivitatea atât a volumului general cât și a celor două bovindouri așezate simetric față de bisectoarea intersecției. Consolele impresionante și grinzișoarele mimate pe care sprijină aceste bovindouri contribuie la senzația că un efort supraomenesc a fost depus pentru a face aceste volume să plutească.

Ancadramentele și brâurile decorative sunt epurate, specifice perioadei de început a arhitecturii lui SMĂRĂNDESCU, contribuind și ele la masivitatea Neoromânescului acestei clădiri.

The building at the corner of A.D. Xenopol and Cristofor Columb impresses through the massive look of both the general volume and of the two symmetrical bow windows. The impressive supports and the false beams that hold up the bow windows pitch in for the sensation that an incredible effort has been invested to make these volumes float.

The window frames and the profiles are cleansed, typical for the beginning period of Paul SMĂRĂNDESCU’s architecture, contributing to the heaviness of this buildings’ Neoromanian style.

29. Imobilul Ing. Văleanu

Văleanu Building

1922 Strada A.D. Xenopol 19 

La șapte ani după ce proiectează imobilul de la adresa Strada A.D. Xenopol 15, lui Paul SMĂRĂNDESCU i se ivește ocazia să proiecteze imobilul vecin, aflat la numărul 19. Acesta reia volumele bovindourilor, mărindu-le la două niveluri, dar micșorând înălțimea consolelor.

Aici liniile drepte sunt mult mai prezente, singurele arce fiind prezente la parter, sub forma ferestrelor cu arc în mâner de coș. Această formă de arc, ușor turtit, sugerează trecătorului senzația de greutate, de apartenență la sol, amplificând parcă și mai mult efortul clădirii de a se ridica.

Volumul masiv este închis de un acoperiș abrupt, care găzduiește mansarda.

Seven years after having had designed the building at Strada A.D. Xenopol 15, the opportunity arises for Paul SMĂRĂNDESCU to design the neighboring building at number 19 as well. He reuses the bow window volumes, making them larger by two levels, but reducing the size of the supports.

Here, the straight lines are much more present, as only the ground floor has basket handle arched windows. This slightly flattened arch suggests weight and the gravitational pull, amplifying the sensation of the building trying to hold itself up.

The massive volume is enclosed by a high pitched roof, housing the mansard.

28. Vila Colonel N. Bădulescu

Colonel N. Bădulescu Villa

1912 Strada Dumbrava Roșie 1

La doi ani după ce arhitectul Petre ANTONESCU proiectează Vila Dr. Ciru Iliescu, Paul SMĂRĂNDESCU proiectează vila colonelului N. BĂDULESCU, completând astfel flancarea intrări în Grădina Ioanid (astăzi Parcul Ion Voicu) cu două valoroase lucrări Neoromânești. Fidelă interpretării proprii lui Paul SMĂRĂNDESCU a stilului național, vila este deopotrivă elegantă și discretă. Același bovindou-foișor pe care îl realizase și la vila Neagu cu un an mai devreme marchează colțul imobilului, oferind, împreună cu streașina puternică, o profunzime a fațadei care face din acest imobil unul dintre cele mai reușite din parcelarea Ioanid. În albumul său monografic Paul SMĂRĂNDESCU prezintă un proiect diferit față de cel executat, prezentând o rezolvare de colț cu turelă. Soluția a fost schimbată probabil la cererea beneficiarului, admirând lucrarea din strada Batiștei de același autor.

Vila a fost construită de antrepriza Emil PETERNELLI în anul 1912 și a costat circa 130.000 de lei.

Two years after architect Petre ANTONESCU designs Dr. Ciru Iliescu Villa, Paul SMĂRĂNDESCU designs a villa for Colonel N. BĂDULESCU, thusly completeing the Neoromanian flanking of the entrance to Grădina Ioanid (nowadays Parcul Ion Voicu). Faithful to Paul SMĂRĂNDESCU’s own interpretation of the national style, this villa is both elegant and discrete. The same bow window balcony that he had designed for Neagu Villa an year earlier marks the corner here as well, lending the façade, together with the powerful overhang a depth of the façade that makes this building one of the best ones within the residential park. The design Paul SMĂRĂNDESCU presents in his monography differs from the built solution, featuring a corner turret. The solution was probably changed at the clients’ request, admiring the villa on Strada Batiștei by the same author.

This villa was built in 1912 by contractor Emil PETERNELLI for 120.000lei.

27. Vila Elena Sturdza-Scheianu

Elena Sturdza-Scheianu Villa

1911 Strada Polonă 6

Construită în cadrul parcelării Grădina Ioanid, reședința proiectată pentru Elena STURDZA-SCHEIANU face apel la o plastică preponderent Neoromânească, prezentând local și citate Neogotice (unele ancadramente și parapeții balcoanelor), tributare probabil arhitecturii mânăstirilor din Bucovina. Tendința eclectică nu se regăsește însă la nivelul volumului, acesta fiind compus din corpuri simple de gabarite diferite, unite de un acoperiș jucat. Masivitatea volumului general al imobilului reconfirmă repertoriul tradițional românesc anunțat de brâul din funie în torsadă sau de arcele trilobate.

Imobilul executat, spre deosebire de proiect, nu mai prezintă portalul-copertină de primire, acest element fiind înlocuit deasupra intrării principale cu un balcon similar cu cel de pe fațada dinspre stradă.

Ancadramentele triple, detaliile de pietrărie, cât și compoziția volumului îi asigură vilei prestanța cuvenită uneia dintre cele mai frumoase zone a capitalei.

Vila a fost construită de antrepriza inginer PEDRAZOLLI, iar valoare menționată de arhitect în monografia sa este de 120.000 de lei.

Built as part of the residential park Grădina Ioanid, the villa designed for Elena STURDZA-SCHEIANU calls for a mainly Neoromanian aesthetics, with local Neogothic quotes (some window frames and the balcony parapets), probably meant as a tribute to the monastery architecture in Bucovina. The eclectic tendencies however are not present as far as the volume is concerned, which is composed from plain boxes of different sizes, brought together by a playful roof. The mass of the general volume reconfirms the Romanian traditional repertory, announced by the weaved rope profile or by the trefoil arches.

The built project, unlike the design, does not have the canopy portal, having had replaced this element by a balcony similar to the one facing the street.

The triple window frames, the stonework details, as well as the volume composition insures this villa the required amount of prestige for one of the most beautiful areas of the capital.

This villa was built by contracting engineer PEDRAZOLLI, and the value of investment mentioned by the architect in his monography is 120.000lei.

26. Vila Comandor Al. Cătuneanu

Comandor Al. Cătuneanu Vila

1914-15 Bulevardul Dacia 83

Vila aflată la intersecția Bulevardului Dacia cu Strada Aurel Vlaicu se înscrie în interpretarea proprie lui Paul SMĂRĂNDESCU a stilului național, interpretare ușor de recunoscut datorită amplei frize decorată cu motive florale transformată local în ancadrament pentru ferestre. Această dantelărie, împreună cu delicatețea ferestrelor trilobate ale etajului, sunt echilibrate de ferestrele cu arc în mâner de coș cu ancadramente simple. 

Soclul se închide cu un brâu minuțios lucrat, ecou al frizei care închide fațada.

Atât friza cât și brâul din registrul soclului sunt foarte bine puse în valoare prin intermediul turnului de colț, acoperit în turelă, volum care marchează intersecția. Albul și griul fațadei se regăsesc în proporții similare la o vilă de vis-a-vis, la adresa Bulevardul Dacia 60, semnată de Arghir CULINA, proprietarul uneia fiind probabil influențat de alegerile de materiale ale celuilalt.

Imobilul se găsește într-o stare exemplară și face cinste atât operei arhitectului cât și arhitecturii din această zonă cizelată a Bucureștiului.

The villa at the corner of Bulevardul Dacia and Strada Aurel Vlaicu is typical for Paul SMĂRĂNDESCU’s own interpretation of the national style, an interpretation that is easy to recognize due to the ample frieze decorated with floral motifs, that turns into window frames from place to place. These lacey motifs, together with the tenderness of the upper floor trefoil arches are balanced by the ground floor basket handle arch windows with plain window frames.

The base ends with a thoroughly detailed profile, an echo of the frieze above.

Both the frieze and the profile very well emphasized by the corner turret-roofed tower.

The white and the grey of the façade can be found in a similar ratio in an Arghir CULINA villa across the street, at Bulevardul Dacia 80, the owners having had probably influenced each other.

The building is in an exceptional state and is an worthy element both within the architects portfolio and for this refined part of Bucharest.

25. Imobilul Maria Athanasovici

Maria Athanasovici Building

1913 Strada Tache Ionescu 11

Imobil cu arhitectură eclectică, clădirea de la intersecția actualelor Strada Tache Ionescu și Bulevardul Gheorghe Magheru, iese în evidență datorită turnului de colț, scos în consolă și acoperit cu o cupolă. Peste soclul înalt cât un om, primul registru cu bosaj discret se dezvoltă ieșind curbat înspre stradă. Acesta se termină cu console și balcoanele etajului întâi.

Registrul median este mult mai discret decât primul, fiind ornat numai cu parpeții din fier forjat și friza cu motive florale.

Ultimul registru, cel al mansardei este animat de umbrele lăsate de amplele lucarne cu ancadramente și frontoane de inspirație Barocă.

Acest imobil de circa 1750 metri pătrați desfășurați, care ocupă terenul aproape în întregime a fost ridicat de antrepriza Giovanni PASCOLO în contul sumei de 450.000 de lei.

The eclectic building at the corner of present day Strada Tache Ionescu and Bulevardul Gheorghe Magheru, stands out due to the corner tower, with its’ outward cantilevering silhouette and dome roof. Above the one-man-high base the first registry, decorated with a discrete bossage emerges streetwards in a curved cross section. This registry ends with the first floor balcony supports.

The middle registry is much more discrete, as it is decorated only by iron work parapets and a floral motif frieze..

The last registry, the mansard, is animated by the shadows of the ample dormers decorated with Baroque window frames and gables.

This 1750 square meter building that spreads over most of the plot of land was erected by contractor Giovanni PASCOLO for 450.000lei.

24. Blocul Smărăndescu

Smărăndescu Building 

1934-35 Bulevardul Gheorghe Magheru 29

Blocul SMĂRĂNDESCU este una dintre puținele lucrări ale arhitectului realizată integral în limbajul Art Deco / Modernist. Art Deco-ul este anunțat de cei patru parapeți din capetele bovindourilor laterale și de balconul celui de-al optulea etaj, dar este invocat răspicat de cele trei antene-paratrăznet care încununează zona mediană a fațadei.

Liniile orizontale ale parapeților de la etajele 2-5 sunt întărite de logiile etajelor 6 și 7, de asemenea dezvoltate pe orizontală. Umbrele puternice pe care acestea le introduc în compoziția fațadei contribuie simțitor la imaginea Modernistă a imobilului.

Având în vedere parcursul stilistic al arhitecturii sale, probabil că Paul SMĂRĂNDESCU, dacă nu s-ar fi stins din viață atât de devreme, ar fi continuat un repertoriu Modernist variat și de foarte bună calitate.

The Smărăndescu Building is one of the few of the architects’ works modeled entirely within an Art Deco / Modernist language. The Art Deco style is announced by the four parapets at the extremities of the side bow windows and by the 8th floor balcony, but it is sung out loud by the three lightning-rod-antennas that crown the middle part of the façade.

The horizontal lines of the parapets on floors 2 through 5 are strengthened by the horizontal loggias on the 6th and 7th floors. The powerful shadows that these introduce into the composition of the façade have a meaningful contribution to the buildings’ Modernist image.

Observing the stylistic path of his architecture, had he not passed away so soon, Paul SMĂRĂNDESCU would have most lightly continued with a varied and valuable Modernist repertory.

23. Palatul Societatea de Gaz și Electricitate

Societatea de Gaz și Electricitate Building 

1932-33 Bulevardul Gheorghe Magheru 33

Aceeași plastică de fațadă ca la sediul Ziarului Universul o întâlnim și la această clădire de birouri. Ecourile Neoromânești sunt aici foarte greu de recunoscut, rezumându-se la arcele în coadă de coș de la etajele 1 și 6. Acum domină suprafețele vitrate și golurile rectangulare.

Acoperișul înalt, cu lucarne ample, găzduiește și acesta birouri, utilizând întreaga suprafață a clădirii cu maximum de eficiență.

Acestă clădire este în fapt adaptarea unei structuri existente, atât fațada cât și planurile actuale fiind desenate de Paul SMĂRĂNDESCU și construite de antrepriza inginerului Emil PRAGER.

Din păcate, delăsarea și neîngrijirea privează această clădire de sclipirea pe care o avea acum 80 de ani.

Within this office building we discover the same façade aesthetics as the one employed for the headquarters of Ziarul Universul. The Neoromanian influences are very hard to spot here, as they are refrained to the use of basket handle arches for the 1st and 6th floors. Now the dominant features are the large windows and the rectangular openings.

The high pitched roof with ample dormers also houses office spaces, making the most of all the floor area.

This building is in fact the adaptation of an existing structure, but both the façade and the plan have been designed by Paul SMĂRĂNDESCU and built by contracting engineer Emil PRAGER.

Unfortunately neglect and carelessness have taken away the sparkle this building had 80 years ago.

22. Vila Alexandru Cotescu

Alexandru Cotescu Villa

1911 Strada General Christian Tell 23

Vila Cotescu marchează o maturitate în abordare pentru opera arhitectului: racordul cu terenul, în speță scara pe care se iese în grădină, devine mai sofisticat, iar friza devine un element mult mai prezent, depășind rolul de simplu unificator de volume și devenind un actor în sine. 

Deși este dificil de observat din cauza vegetației spontane scăpate de sub control, unul din elementele cel mai atent lucrate este un volum de racord, sera definită de trei arce susținute de coloane și pilaștri de factură Neoromânească. Contraforții dubli contribuie plastic la masivitatea și ancorarea vilei în sol, păstrând totuși o eleganță incontestabilă a fațadelor.

Vila inginerului Alexandru COTESCU, directorul general al CFR a fost ridicată de antrepriza Leopold SCHINDL și a costat circa 120.000 de lei în anul 1911.

Cotescu Villa marks a certain maturity in the approach within the architects’ work: the connection to the soil, notably the staircase that leads toward the garden, becomes more sophisticated, while the frieze develops into a more important element, overcoming the role of a simple volume unifier, becoming in itself an actor.

Although it is difficult to see, due to the overgrown spontaneous vegetation, one of the most carefully detailed elements is a connection volume, the winter garden defined by the three arches resting on Neoromanian pillars. The double buttresses bring an aesthetic contribution to the mass of the villa and to the way it is anchored into the ground, at the same time preserving an incontestable elegance of the façades.

The villa for engineer Alexander COTESCU, the general manager of the Romanian railway company, was built in 1911 by contractor Leopold SCHINDL for 120.000lei.

21. Vila Petre Atanasovici

Petre Atanasovici Villa

1914 Strada General Christian Tell 24

Silueta îngustă și înaltă a imobilului de la numărul 24 de pe strada General Christian Tell articulează într-un limbaj eclectic elemente simple, elegante și linii clare, lipsite de orice fel de ezitare. Elementul care atrage privirea din stradă este bovindoul de la etaj, aferent dormitorului principal. Consolele bovindoului, atipice pentru opera arhitectului, sunt minuțios ornate de la chenarele pandantive până la guttae de la partea lor inferioară.

Friza care leagă volumele diferite este întreruptă de ancadramentele ferestrelor de la etaj, generând iluzia distanțării mai pronunțată a acestora de planul fațadei.

Starea actuală, probabil datorată unei resaurări abile, îngăduie trecătorilor să admire o locuință de eclectică de început de secol 20 după cum ar fi experimentat-o și oamenii din acea perioadă.

Vila a fost construită în 1913 de antrepriza Giovanni PASCOLO și a costat circa 100.000 de lei.

The narrow and tall silhouette of the building at number 24 on Strada General Christian Tell articulates simple, elegant elements and clear, unhesitant lines, within an eclectic language. The element that stands out is the upper floor main bedroom bow window. The supports of the bow window, atypical for the architects’ work, are carefully detailed with elements from pendant triangle frames to the guttae on the lower extremity.

The frieze that connects the various volumes is interrupted by the upper floor window frames, creating the illusion of a more pronounced detachment of these frames from the façade.

The current state of the villa, probably due to a recent successful restoration, allows passersby to admire a beginning of the century eclectic villa, as the people of that period would have.

The villa was built in 1913 by contractor Giovanni PASCOLO for approximately 100.000lei.

20. Vila Mihail Sc. Pherekyde

Mihail Sc. Pherekyde Villa

1912-13 Strada Nicolae Iorga 34

În 1912 un fost ministru de Afaceri de Externe și de Afaceri de Interne, Mihail Sc. PHEREKYDE (1842-1926) îi solicită lui Paul SMĂRĂNDESCU proiectarea unei vile pe actuala stradă Nicolae Iorga, la numărul 34. Realizată în stil Louis XIV, vila este impozantă prin statură și prin fațada simetrică și rafinată prin friza decorată cu motive florale și blazoane.

Reședința se remarcă prin detașarea foarte pronunțată a volumului care găzduiește accesul și scara principală. Remarcabile sunt și fereastra amplă către scară, colonadele dorice de pe fațadele laterale și lucarna din axul de simetrie al fațadei principale. Această lucarnă diferă însă față de cea din proiect: în proiectul original lucarna era eliptică și dezvoltată pe orizontală, iar cea executată este verticală și cu arc în plincintru. Rezultatul schimbării lucarnei este acuzarea axei verticale. Multă vreme în această clădire a funcționat ambasada Canadei.

Vila a fost construită de antrepriza Mihail HARTEL pe parcursul anilor 1912-13 contra sumei de 250.000 de lei.

In 1912 a former minister of the Exterior and the Interior, Mihail Sc. PHEREKYDE (1842-1926) commissions Paul SMĂRĂNDESCU to design a villa at the present-day address Strada Nicolae Iorga 34. Designed within the Louis XIV lines, the villa is imposing through stature and through the symmetrical façade, a façade refined by a frieze decorated with floral motifs and shields.

The villa stands out due to the pronounced differentiation of the volume that houses the main access and staircase. Just as remarkable are the ample staircase window, the Doric colonnades along the side façades and the dormer placed in the axis of the main façade. This dormer is however different from the one designed: in the original project, the dormer was a horizontal ellipse, while the one built has a vertical round-arched window. The direct result of changing the dormer is the emphasis of the vertical axis. For a long time this building served as the Canadian Embassy.

This villa was built by contractor Mihail HARTEL during 1912-13 for 250.000lei. 

19. Vila Dim. Bălescu

Dim. Bălescu Villa

1911 Bulevardul Lascăr Catargiu 8

Bulevardul Colței, nou trasat la acea dată, denumit astăzi pe această porțiune Bulevardul Lascăr Catargiu a fost rapid populat cu vile ale unor oameni înstăriți care au apelat la unii dintre cei mai cunoscuți arhitecți ai perioadei pentru proiectare: Ion D. BERINDEY, Petre ANTONESCU, Grigore CERCHEZ, Ernest DONEAUD și alții. Din această listă nu putea să lipsească, desigur, Paul SMĂRĂNDESCU. Astfel, în 1911 proiectează această vilă stil Louis XIV pentru Dim. BĂLESCU. Este remarcabilă fațada principală, simetrică în ciuda alipirii la calcanul din dreapta. Proporțiile studiate și decorațiile fine și elegante contribuie pozitiv la caracterul bulevardului. Volumul central al fațadei, marcat de balcoane și câte trei ferestre cu ancadrament comun atât la nivelul parterului, cât și al etajului, este detașat de restul fațadei, acuzând axul de simetrie. Acest ax se închide la partea superioară cu trei lucarne rotunde practicate într-un volum separat al acoperișului.

Imobilul a fost construit de antrepriza ing. N. BRĂTESCU și a costat aproximativ 120.000 de lei.

Bulevardul Colței, recently drawn at that time, called nowadays on this portion Bulevardul Lascăr Catargiu was quickly occupied by villas for wealthy members of the society, that commissioned some of the best known architects of the time: Ion D. BERINDEY, Petre ANTONESCU, Grigore CERCHEZ, Ernest DONEAUD and others. This list would not have been complete without Paul SMĂRĂNDESCU. Thusly, in 1911 he designs this Louis XIV villa for Dim. BĂLESCU. The main façade stands out, symmetrical despite the blind wall to the right of the façade. The studied proportions and refined and elegant decorations have positive contribution to the character of the avenue. The central volume of the façade, marked by balconies and triple window frames both for the ground floor and for the upper floor, is detached from the rest of the façade, emphasizing the symmetry axis. This axis closes on the upper side with three round dormers that run through a separate volume of the roof.

The villa was built by contracting engineer N. BRĂTESCU for approximately 120.000lei.

18. Vila Maria Iurașcu

Maria Iurașcu Villa

1914 Strada Lascăr Catargiu 23

O interpretare interesantă a Neoromânescului, guvernat de linii de drepte și ornamente geometrice, vila Maria Iurașcu este dificil de admirat, din pricina perdelei de vegetație. Considerăm că acest tip de vocabular epurat constituie o concluzie a căutărilor lui SMĂRĂNDESCU în cadrul stilului național. Atenția la detalii se regăsește pretutindeni: parapeții balcoanelor de la parter, jardinierele de sub ferestere, consolele balcoanelor și ale bovindourilor, friza din dinți de fierăstrău și chiar și saceacul tencuit casetat, care înlocuiește saceacul din lemn care închidea streșinile tradiționale.

Un exercițiu reușit de compoziție de volume, vila este un element discret, dar pozitiv pentru colecția arhitecturală cunoscută sub numele de Bulevardul Lascăr Catargiu, fost Bulevardul Colței.

An interesting interpretation of the Neoromanian style, dominated by straight lines and geometrical ornaments, Maria Iurașcu Villa is hard to admire, due to the curtain of vegetation around it. We appreciate that this type of cleansed vocabulary is a conclusion of SMĂRĂNDESCU’s research within the national style. The attention to details can be seen everywhere: the ground floor balcony parapets, the supports of the balconies and of the bow windows, the frieze made out of saw teeth masonry motifs and even the plastered cassette soffit that replaces the traditional wooden soffit.

A successful exercise in volume composition, the villa is a discrete element that carries a positive load for the architectural collection called Bulevardul Lascăr Catargiu, formerly Bulevardul Colței.

17. Vila Gheorghe D. Ionescu-Clejani

Gheorghe D. Ionescu-Clejani Villa

1914 Strada Gina Patrichi 9

Vilă eclectică cu elemente Neoromânești, acest imobil surprinde prin bogata decorație a registrului superior, ancadramentele unindu-se la partea superioară într-o friză care înconjoară toate fațadele. Împletitura cu motive florale are rolul de a închega întreaga compoziție arhitecturală. Acest gen de decorație este mai des întâlnit la Paul SMĂRĂNDESCU sub forma une frize mai late, care se transformă doar parțial în ancadrament.

Intrarea principală este marcată în volum printr-o travee ieșită în rezalit și un balcon, care ține rol și de copertină. Acest volum nu este însă mai înalt decât celelalte. Un rezalit similar se remarcă și spre stradă, dar mult mai puțin evidențiat ca adâncime, și așezat asimetric.

Limbajul de decorație utilizat pentru etaj se regăsea foarte asemănător în cadrul vilei Maria Fortunatu, înainte de supraînălțare.

Vila Ionescu-Clejani a fost ridicată în 1914 de antrepriza Mihail HARTEL și a costat circa 200.000 de lei.

Eclectic villa with Neoromanian elements, this building surprises through the richness of the decoration of the upper registry, the window frames coming together at the upper part, into a frieze that runs around all the façades. The weaving with floral motifs has the purpose of tying the entire architectural composition together. This type of decoration is more often seen in Paul SMĂRĂNDESCU’s work as a wide frieze, that turns only partially into window frames. 

The main entrance is marked within the volume through an outward façade bay and a balcony, acting also as a canopy. This volume, however, is not higher than any of the other volumes. A similar shift in the façade can be seen towards the street, but not as emphasized and asymmetrically positioned.

The decorating language is very similar to the one that used to decorate Maria Fortunatu Villa, before the extension. 

Ionescu-Clejani Villa was built in 1914 by contractor Mihail HARTEL for about 200.000lei.

16. Vila Haralamb Fundățeanu

Haralamb Fundățeanu Villa

1913 Aleea Alexandru 7

Volumul simplu cu accente Neoromânești și eclectice al vilei se face foarte puțin simțit din stradă datorită perdelei dense de vegetație. Ancadramentele comune pentru ferestrele de la parter și etaj echilibrează orientarea orizontală a fațadelor, introducând elemenete verticale puternice decorate minuțios, discret.

Friza cu motive florale ‘leagă’ volumele altfel nu foarte vibrate ale vilei, suprapunându-se deseori cu umbra streșinii puternice.

Balconul de la parter de pe fațada dinspre stradă așează toată compoziția acesteia pe sol, fiind în același timp un prilej de decorație elegantă, aplicată ca un trafor pe parapeți.

Imobilul a fost ridicat în anul 1913 de antrepriza Leopold SCHINDL. 

The simple volume of this villa, with its’ Neoromanian and eclectic elements, makes for a very subtle presence on the street, due to the dense vegetation curtain. The two level window frames balance the horizontal orientation of the façades, introducing powerful vertical elements decorated in a thorough and discrete manner.

The floral motif frieze ties the otherwise not to vibrated volumes of the villa together, often overlapping the powerful shadow of the overhang.

The ground floor balcony on the street façade sets the entire composition on the ground, serving at the same time as an opportunity for elegant decoration, applied as a fretted parapet. 

This villa was erected in 1913 by contractor Leopold SCHINDL.

15. Vila Romanowski

Romanowski Villa

1927 Strada Roma 37

Exemplu tipic de pentru eleganța creațiilor lui Paul SMĂRĂNDESCU, această vilă care se găsește într-o stare foarte bună ca urmare a unei restaurări inspirate, reunește elemente de sintaxă specifice arhitectului. Dintre acestea, cel mai ușor de recunoscut este friza cu motive florale, modelată după ancadramentele ferstrelor și a logiei din axul intrării. 

Aici este remarcabilă intrarea, evidențiată prin foișorul detașat de fațadă, cu o copertină fină și de inspirație tradițională. Logia de la etaj, cu arc trilobat și bordată de coloane Neoromânești întărește axul intrării, contribuind la imaginea elansată a fațadelor. Simetria acestui volum se disipă, nefiind transmisă la restul fațadei.

Vila Romanowski a fost construită în 1927 de antrepriza L. și C. SCHINDL.

A typical example for the elegance of Paul SMĂRĂNDESCU’s creations, this villa, which is in a remarkably good state due to a recent professional restoration, reunites syntax elements that are specific to the architects’ work. Out of these elements, the one easiest to recognize is the floral motif frieze, modeled around the window frames and around the loggia found in the entrance axis.

Here the entrance is remarkable, as it is emphasized by a volume with a loggia, detached from the façade, and by a refined traditional canopy. The loggia upstairs, with a trefoil arch, flanked by Neoromanian columns, strengthens the entrance axis, pitching in to the upward image of the façades. The symmetry of this volume dissipates, as it is not transmitted to the rest of the façade.

Romanowski Villa was built in 1927 by contractors L. and C. SCHINDL.

14. Vila Maria Arion

Maria Arion Villa

1923 Bulevardul Aviatorilor 32

Singura clădire din repertoriul Bucureștean al arhitectului care face apel la o sintaxă rustică, vila Maria Arion amintește mai curând de vilele de la Sinaia sau de moșiile din provincie decât de locuințele urbane cu care a împodobit Bucureștiul.

Jocul de acoperișuri repezi, împreună cu soclul din piatră de râu sunt principalele elemente care generează această imagine rustică, romantică. Contribuie de asemenea și ferestrele cu ochiuri mici, contraforții, elementele de lemn și bovindoul. Relația cu solul este studiată, ieșirea spre curte realizându-se printr-un aparat de pachete de trepte și terase.

Atmosfera romantică a vilei este susținută de o vegetație bogată, astăzi scăpată de sub control, dar potrivită imaginii rustice.

The only building within the architects’ Bucharest repertory to make use of a rustic syntax, Maria Arion Villa is more likely reminiscent of the villas in Sinaia or the countryside manors than of the urban villas that he scattered all over Bucharest.

The play of steep roofs, together with the rocky base are the main elements that generate this rustic, romantic image. The small window panes of the french windows also pitch in, as well as the buttresses, the wooden elements and the bow window. The relationship with the soil was also a subject of study, as the path towards the courtyard is filtered by packs of stairs and teraces. 

The romantic air of the villa is sustained by a rich vegetation, run out of control, but in accordance with the athmosphere.

13. Vila inginer Arnold Peter

Arnold Peter Villa 

1927 Bulevardul Aviatorilor 50

Volumele elansate ale acestei vile se compun legate de friza cu motive florale și profilaturi epurate, modelate după ancadramentele ferestrelor etajului. Ancadramente simple și curate pentru ferestrele rectangulare ale etajului, și unele chiar mai subtile pentru ferestrele cu arc în mâner de coș ale parterului dau tonul unui Neoromânesc târziu și foarte fin. Acestea sunt printre ultimele tușe Neoromânești ale arhitectului. 

Vila Arnold Peter a fost ridicată în anul 1927 de antrepriza L. și C. SCHINDL.

The upward volumes of this villa are tied together by the floral motif and cleansed profiles frieze, modeled between the window frames of the upper floor. The simple and clean window frames for the rectangular windows of the upper floor and the even more subtle ones for the basket handle arched windows of the ground floor set the mood for a late and very refined Neoromanian style. These are among the last of the architects’ Neoromanian brush strokes.

The Arnold Peter Villa was contracted by L. and C. SCHINDL in 1927.

12. Vila Theodor Marinescu

Theodor Marinescu Villa

1923 Șoseaua Kiseleff 27 

Abordare tipică pentru Neoromânescul lui Paul SMĂRĂNDESCU, vila Theodor Marinescu face apel la același bovindou masiv cu console puternice, de data aceasta duble și la aceeași friză cu motive florale, care echilibrează personalitate altfel sobră a imobilului. 

Ancadramentele simple, cioplite „curat”, în mâner de coș la parter și rectangulare la etaj, realizate pentru ferestre de mari dimensiuni contrazic întrucâtva masivitatea generală a fațadelor. Nelipsitele copertine de lemn se regăsesc și aici, cu aceeleași delicatețe și, totodată, masivitate caracteristice Neoromânescului lui Paul SMĂRĂNDESCU.

Imobilul poate fi admirat de pe trei părți, două fațade fiind aliniate la străzile perpendiculare pe Șoseaua Kiseleff.

A typical approach for Paul SMĂRĂNDESCU’s Neoromanian style, the Theodor Marinescu Villa uses the same massive bow window with powerful supports, double supports in this case, and the same floral motif frieze, which balances the otherwise sober look of the building.

The simple window frames, ‘cleanly’ cut, shaped in basket handle arches for the ground floor and rectangular for the upper floor, and fitted for large windows slightly contradict the overall heaviness of the façades. The ever-present wooden canopies can be seen here as well, with the same tenderness and, at the same time, massiveness, typical for Paul SMĂRĂNDESCU’s Neoromanian style.

The building can be seen from three different sides, as two of the façades are aligned to the streets perpendicular on Șoseaua Kiseleff.

11. Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu

Dr. Andrei A. Antoniu Hospital 

1912-13 Strada Ion Mincu 7

Imobil tributar Neoromânescului matur al lui Paul SMĂRĂNDESCU, Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu, actualmente Spitalul Militar de Urgență este una dintre clădirile cele mai impunătoare de pe această stradă veche a Bucureștiului. Friza cu motive florale, amplu dezvoltată, îmbrățișează ancadramentul celor trei ferestre ale bovindoului. Bovindoul în sine apare ca o concluzie a fațadei principale, ferestrele scării urcând încet spre acestea, arătându-l ca final de compoziție ascendentă. Senzația de masivitate a bovindoului este întărită de dedublarea consolelor, lăsând impresia că o greutate mare descarcă prin cele două elemente atent lucrate.

Un alt element care atrage atenția este poarta triplă integrată în desenul de fațadă. Poarta pentru acces auto este împodobită cu propriul ei acoperiș, așezat peste un arc trilobat.

Imobilul a fost finalizat în 1913 de antrepriza I. CSUR și a costat aproximativ 1.000.000 de lei.

A building belonging to the mature Neoromanian style developed by Paul SMĂRĂNDESCU, Sanatoriul Dr. Andrei A. Antoniu, nowadays Spitalul Militar de Urgență is one of the most imposing buildings on this old Bucharest street. The ample floral motif frieze, embraces the triple window frame on the bow window. The bow window itself stands out as a conclusion of the main façade, seeing how the stair case windows climb towards it, pointing it out as the end of an ascending composition. The massive feel of the bow window is strengthened by the doubling of the cantilever supports, implying that a very large weight is unloaded through the carefully detailed elements.

Another element that catches the eye is the triple gate, integrated into the design of the façade. The vehicle gate has its’ own roof, on top of a trefoil arch

The building was finished in 1913 under contractor I. CSUR for approximately 1.000.000lei.

10. Spitalul Filantropia

Spitalul Filantropia

1920’ Bulevardul Ion Mihalache 11

Volum remarcabil prin cele două foișoare, actualmente închise, clădirea spitalului a suferit o serie de modificări care i-au alterat drastic aspectul. Cu excepția registrului inferior nici o fereastră nu mai are ancadramente originale, fapt care probabil a rezultat în urma unor consolidări agresive. Volumul, similar cu cel al Căminului Funcționarilor Ministerului de Interne, realizat în 1926 pe Bulevardul Gării Obor 23, păstrează o mare parte din prestanța clădirii inițiale, în ciuda intervențiilor violente și a epurării fațadelor. 

A remarkable volume due to the two covered pavilions, nowadays enclosed, the hospital building has undergone several alterations that have drastically altered its’ image. With the exception of the lower registry, no window has the original window frame anymore, fact probably derived from aggressive structural reinforcements. The volume, similar to the one of Căminul Funcționarilor Ministerului de Interne, built in 1926 at Bulevardul Gării Obor 23, retains a lot of the original prestige of the building, despite the aggressive interventions and the cleansing of the façades.

09. Vila Al. Grigorescu

Al. Grigorescu Villa 

1926 Strada Sfinții Voievozi 30-32

Acestă vilă constituie una dintre ultimele pledoarii Neoromânești ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU. Aici, ca într-un deznodământ al unui stil, al unei povești naționale, reîntâlnim toate elementele de sintaxă ale arhitectului: bovindouri, copertine de lemn, grupuri de câte trei ferestre cu un singur ancadrament, balcoane cu parapeți cu ornamente din funie înnodată, coloane, traforuri, friză cu motive geometrice și altele. 

Povestea Neoromânească se apropie de final, iar Paul SMĂRĂNDESCU simte acest lucru. Alte lucrări din același an au ornamente epurate, stilizate, nu mai au ferestre în arcadă, încep să se racordeze la stilurile care se dezvoltă în Occident. Această vilă rămâne un recital Neoromânesc virtuos.

This villa is one of the architects’ last Neoromanian defense speeches. Here, as in a denouement of a style, of a national story, we find again all of the syntax elements the architect uses: bow windows, wooden canopies, triple window frames, parapets with knot ornaments, columns, perforated stone and woodwork, a frieze with geometrical motifs and others.

The Neoromanian story is nearing its end, and Paul SMĂRĂNDESCU can feel this. Other buildings designed in the same year have cleansed, stylized ornaments, they don’t have any more arched windows, they begin to tune into the styles developed in the west. This villa remains a virtuous Neoromanian recital.

08. Vila Nicu Voinescu

Nicu Voinescu Villa

1911-12 Strada Transilvaniei 8

Deși bovindoul a suferit modificări în zona mansardei (probabil în urma unui cutremur care a afectat zidăria de la acest nivel) acest imobil se înscrie vădit în linia personală de Neoromânesc dezvoltată de Paul SMĂRĂNDESCU. Similară în vocabular cu vilele create pentru Stelian POPESCU, Dim. NEAGU și alții, imobilul se impune tocmai prin prezența acestui bovindou care era înainte mai înalt și împodobit cu o friză cu motive florale. Lipsește de asemenea friza din două rânduri de dinți de fierăstrău care încununa fațada din dreapta bovindoului. Este fascinant că în ciuda acestor pierderi, clădirea își păstrează prestanța și linia specifică lui Paul SMĂRĂNDESCU. Această vilă a fost construită de antrepriza Emil PETERNELLI, contra sumei de 50.000 de lei.

Paul SMĂRĂNDESCU reia elemente din acest imobil și 11 ani mai târziu, la imobilul Corneliu Botez de pe Strada Corneliu Botez 8. Din păcate, finisajele acestui din urmă imobil nu se găsesc într-o stare atât de bună ca în cazul celui din Strada Transilvaniei.

Although the bow window underwent modifications in the roof area (probably due to earthquake damage to the masonry) this building obviously belongs to the personal Neoromanian line developed by Pau SMĂRĂNDESCU. Similar in vocabulary to the villas created for Stelian POPESCU, Dim. NEAGU and others, this building imposes itself exactly through the presence of this bow window, which was originally taller and was adorned with a floral motif frieze. Also missing is the frieze composed of two rows of ‘saw teeth’ that used to crown the façade to the right of the bow window. It is fascinating that, despite these losses, the building maintains its prestige and the typical line of Paul SMĂRĂNDESCU’s work. This villa was contracted by engineer Emil PETERNELLI for 50.000lei.

Paul SMĂRĂNDESCU reuses elements from this building even eleven yers later, on the Corenliu Botez building, on Strada Corneliu Botez 8. Unfortunately The finishing of this latter building is not as well preserved or restored as in the case of the villa in Strada Transilvaniei.

07. Vila Grigore Urlățianu

Grigore Urlățianu Villa

1909 Strada George Enescu 3

Printre primele lucrări ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU și, totodată, cea mai veche clădire proiectată de acesta păstrată în forma originală, vila din Strada George Enescu 3, fostă Alexandru Lahovary, face parte dintr-un front continuu, materializat de-a lungul primei jumătăți a secolului 20. Fațada este un exercițiu de compoziție clasicizantă, rezolvând într-o manieră curată și coerentă dispunerea spațiilor comerciale de la parter și a celor două apartamente de deasupra.

Fațada vilei avocatului URLĂȚIANU este compusă din trei registre orizontale: cel inferior, care delimitează spațiile comerciale, cel median, rezervat apartamentelor și cel al frizei nedecorate. În proiectul inițial friza era ornată cu motive florale, dar acestea probabil că nu au fost executate. Acest registru se face însă ușor remarcat, datorită cornișei puternice, așa cum începutul registrului median este marcat de un balcon pe toată lungimea fațadei.

Ancadramentele și consolele cu ghirlande, precum și străpungerea frizei cu ferestrele etajului al doilea, sunt elemente de vocabular deprinse de la școala Beaux Arts din Paris. Feroneria epurată este și ea parte a unei estetici Ludovic XIV, stil atât de practicat în cadrul școlii mai sus menționate.

Among the first works by architect Paul SMĂRĂNDESCU and also the oldest of his designs that kept its’ original form, the villa on Strada George Enescu 3, former Alexandru Lahovary, is part of continuous building front that took shape over the first half of the 20th Century. The façade is an exercise of classical composition, solving the disposition of the commercial ground floor and of the two apartments upstairs in a clean and coherent manner. 

The façade of the villa that belonged to attorney URLĂȚIANU is composed of three horizontal registries: the lower one, marking the commercial area, the one in the middle, showing the apartments and the unadorned frieze registry. The initial design featured floral motifs decorating the frieze, but these were probably never executed. This registry catches the eye quite easily though, due to the powerful cornice, just as the beginning of the middle registry is emphasized by a balcony that spreads across the façade.

The window frames and the balcony supports decorated with garlands, as well as the piercing of the frieze by the second floor windows, are part of the Paris Beaux Arts vocabulary. The stripped iron-work is also part of a Louis XIV esthetics, a very popular style within the above mentioned school.

06. Palatul Ziarul Universul

Ziarul Universul Building

1926-30 Strada Brezoianu 23-25

Jurnalistul Stelian POPESCU, căruia Paul SMĂRĂNDESCU îi construise reședința în 1910, ajuns director al Ziarului Universul, îi solicită serviciile arhitectului pentru proiectarea unui nou sediu pe Strada Brezoianu, lângă sediul existent. Deși se pot regăsi elemente încă influențate de Neoromânesc, plastica generală a fațadei este tributară imaginii de zgârie-nori. Fațada este dominată de turnul din axul Străzii Constantin Mille, turn compus din zece niveluri, dintre care două în volumul acoperișului. Elansarea turnului este accentuată de așezarea în axul străzii Mille și de ancadramentul de șase niveluri al ferestrelor etajelor 1-6. Construcția a fost realizată antrepriza inginer N. BRĂTESCU.

Editura Universul tipărea în 1942 monografia arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU, conținând planșe, fotografii și date importante din portofoliul de arhitectură, urbanism și mobilier.

Journalist Stelian POPESCU, whose home Paul SMĂRĂNDESCU had designed in 1910, having had become the manager of Ziarul Universul, commissions the architect the design of a new headquarter on Strada Brezoianu, next to the existing one. Although one can still spot elements influenced by the Neoromanian style, the general esthetics of the façade is influenced by the sky-scraper look. The façade is dominated by the tower set up in the axis of Strada Constantin Mille, tower composed out of ten stories, two of which set up within the volume of the roof. The upward direction of the tower is accentuated by the axis of the street and by the six-level-high window frame for the windows of the 1st through 6th floors. The building was contracted by engineer N. BRĂTESCU.

Editura Universul would print in 1942 Paul SMĂRĂNDESCU’s portfolio, containing drawings, photographs and important data from the architecture, urban planning and furniture design repertory. 

05. Imobilul Letea

Letea Building

1937-38 Strada Matei Millo 12

Aceasta este cea mai recentă clădire semnată de arhitectul Paul SMĂRĂNDESCU în București. 

Clădire Modernistă, cu parapeți metalici de influență Art Deco, acest imobil se face remarcat prin puternica orizontală care demarchează parterul comercial (Oficiul Poștal 1) de registrul superior, rezidențial. Această orizontală, materializată prin parapetul balcoanelor și ferestrelor etajului întâi, îndeplinea și rolul de copertină, intradosul acesteia fiind iluminat. Astăzi, delăsarea și neîngrijirea duc la dispariția acestor detalii, lăsându-ne să sperăm că poate niște timpuri mai bune sau măcar niște Bucureșteni mai recunoscători să readucă fațada la strălucirea din interbelic.

În stânga intrării, lângă numele arhitectului stă cel al constructorului (probabil și proiectantul de rezistență al proiectului), inginerul Emil PRAGER (1888-1985).

This is the most recent building signed by Paul SMĂRĂNDESCU in Bucharest.

A Modernist building, with Art Deco influenced metal parapets, this building stands out through the powerful horizontal that separates the commercial ground floor (1st Postal Office from the upper, residential registry). This horizontal line, materialized through the first floor window and balcony parapet, was also an entrance canopy, with a lit underside. Nowadays neglect and carelessness lead to the disappearance of these details, leaving us hoping that better times or at least more grateful citizens would bring back the between war glow.

To the left of the entrance, next to the architects name is engraved the name of the contractor (probably also the designing structural engineer), engineer Emil PRAGER (1888-1985).

04. Palatul Oficiul de vânzare al fabricii de hârtie

Oficiul de vânzare al fabricii de hârtie Building

1923-24 Strada Matei Millo 7

Cele două aripi ale clădirii se racordează prin intermediul unui volum de colț. Acesta este clar evidențiat față de restul clădirii, nu prin înălțime, ci prin detașarea de planul fațadelor, prin amplasarea accesului în această travee și prin realizarea unei arcade înalte de două niveluri, dezvoltată pe toată înălțimea registrului median. 

Vocabularul clasicizant Ludovic XIV al primelor două registre ne ridică semne de întrebare dacă ultimul registru și mansarda sunt rezultatele unei supraînălțări ulterioare, care ar fi înlocuit o mansardă mai lucrată, cu lucarne mai atent detaliate.

Pe lotul de vis-a-vis aceeași instituție a ridicat două corpuri de clădire din trei proiectate de Paul SMĂRĂNDESCU, la adresa Strada Matei Millo 10. Unul dintre aceste corpuri a fost și supraînălțat. În prezent acestea nu mai există, fiind probabil demolate ulterior bombardamentelor din 1944.

The two wings of the building connect through a corner volume. This volume is clearly distinguished from the rest of the building, not through height, but by detachment from the façades, by placing the entrance within this façade bay, and by creating a two-level arch developed throughout the entire height of the middle registry.

The classical Louis XIV vocabulary of the first two registries raises question marks regarding the last registry and the mansard and if they are the result of a ulterior modification, that would have substituted mansard with more carefully detailed dormers.

On the plot of land across the street the same company built two other buildings out of a total of three others also designed by Paul SMĂRĂNDESCU, at Strada Matei Millo 10. One of these wings even received an additional floor. Nowadays these are no longer standing, as they were probably demolished after the 1944 bombings.