Grigore Urlățianu Villa
1909 Strada George Enescu 3
Printre primele lucrări ale arhitectului Paul SMĂRĂNDESCU și, totodată, cea mai veche clădire proiectată de acesta păstrată în forma originală, vila din Strada George Enescu 3, fostă Alexandru Lahovary, face parte dintr-un front continuu, materializat de-a lungul primei jumătăți a secolului 20. Fațada este un exercițiu de compoziție clasicizantă, rezolvând într-o manieră curată și coerentă dispunerea spațiilor comerciale de la parter și a celor două apartamente de deasupra.
Fațada vilei avocatului URLĂȚIANU este compusă din trei registre orizontale: cel inferior, care delimitează spațiile comerciale, cel median, rezervat apartamentelor și cel al frizei nedecorate. În proiectul inițial friza era ornată cu motive florale, dar acestea probabil că nu au fost executate. Acest registru se face însă ușor remarcat, datorită cornișei puternice, așa cum începutul registrului median este marcat de un balcon pe toată lungimea fațadei.
Ancadramentele și consolele cu ghirlande, precum și străpungerea frizei cu ferestrele etajului al doilea, sunt elemente de vocabular deprinse de la școala Beaux Arts din Paris. Feroneria epurată este și ea parte a unei estetici Ludovic XIV, stil atât de practicat în cadrul școlii mai sus menționate.
Among the first works by architect Paul SMĂRĂNDESCU and also the oldest of his designs that kept its’ original form, the villa on Strada George Enescu 3, former Alexandru Lahovary, is part of continuous building front that took shape over the first half of the 20th Century. The façade is an exercise of classical composition, solving the disposition of the commercial ground floor and of the two apartments upstairs in a clean and coherent manner.
The façade of the villa that belonged to attorney URLĂȚIANU is composed of three horizontal registries: the lower one, marking the commercial area, the one in the middle, showing the apartments and the unadorned frieze registry. The initial design featured floral motifs decorating the frieze, but these were probably never executed. This registry catches the eye quite easily though, due to the powerful cornice, just as the beginning of the middle registry is emphasized by a balcony that spreads across the façade.
The window frames and the balcony supports decorated with garlands, as well as the piercing of the frieze by the second floor windows, are part of the Paris Beaux Arts vocabulary. The stripped iron-work is also part of a Louis XIV esthetics, a very popular style within the above mentioned school.
No comments:
Post a Comment